Sediul Ford Motor Company de la marginea orasului Detroit se afla la mai putin de 10 mile distanta de birourile General Motors, principalul sau concurent. In ciuda apropierii in spatiu, intre cei doi mari producatori de automobile exista diferente uriase de strategie.
In ulimele sase luni, GM si-a accentuat tentativele de a incheia noi aliante, din dorinta de a-si face simtita prezenta prin intermediul unei largi retele de parteneri internationali.
"Sistemul de aliante pe care vrem sa-l punem in practica ne permite sa actionam sinergic si intr-un mod mult mai rapid decat daca am opta pentru o preluare totala a unei companii", afirma Rick Wagoner, noul director executiv al GM. "Cu alte cuvinte, incercam sa obtinem un maxim de rezultate cu un minim de efort", adauga Wagoner.
In acest scop, GM a achizitional 20% din actiunile grupului italian Fiat Auto, un pachet similar la Fuji Heavy Industries din Japonia, 10% din capitalul Suzuki si 49% din actiunile Isuzu.
"Aceasta este o metoda eficienta de dezvoltare", sustine Wagoner. "In loc sa aruncam miliarde pe achizitii, preferam sa ne cheltuim banii pe programe de dezvoltare ce au sanse sigure de reusita".
Pe de alta parte, aceasta strategie nu este impartasita de Jac Nasser, presedintele executiv al companiei Ford. In ultimul an, aceasta a reusit achizitionarea totala a companiei Volvo Cars si a marcii Land Rover, care valorau in total 9 miliarde de dolari. Nasser a autorizat de curand inaintarea unei oferte de 7 miliarde dolari pentru preluarea companiei sud-coreene Daewoo Motor, aflata in stare de faliment. Prin aceasta initiativa, Ford i-a "suflat" concurentului sau GM un nou posibil partener.
Desi Nasser considera ca aliantele au un rol important in strategia unei companii, el afirma urmatoarele: "Daca analizati strategia noastra din ultimii ani veti observa ca am achizitionat marci puternice. Multi nu credeau ca Volvo Cars este de vanzare. Noua ne place sa ofertam pe cont propriu, nu sa ne duelam cu un rival pentru o achizitie."
Diferenta de strategie dintre Ford si GM are o istorie a sa. Cu mai bine de 10 ani in urma, Ford a achizitionat compania Jaguar, iar GM compania Saab. Ford a decis sa cumpere in intregime compania engleza si sa initieze procesul de restructurare a unei marci muribunde. De atunci si pana in prezent, Jaguar si-a dublat vanzarile si a inceput sa obtina profit.
De cealata parte, GM a cumparat doar 50% din Saab. Celelalte actiuni, precum si cateva fotolii in consiliul de administratie, au ramas sub controlul familiei suedeze Wallenberg. Aflata in proprietate comuna, compania a acumulat treptat datorii de peste 890 milioane lire sterline. GM a sfarsit prin a incerca sa cumpere si celelalte 50% din actiuni la inceputul acestui an. In prezent volumul de vanzari al companiei nu a crescut cu mult fata de momentul in care directorii executivi de la Detroit au sosit in Suedia.
Cu toate acestea, diferenta de strategie conteaza mai ales acum, cand industria producatoare de automobile a devenit mai puternica decat oricand.
In timp ce Ford opta pentru achizitii iar GM pentru parteneriate, Daimler-Benz inghitea pur si simplu compania Chrysler, Volkswagen prelua controlul asupra Seat, Skoda, Audi si Bentley, Renault achizitiona 36,8% din Nissan Motor, imbogatindu-si apoi portofoliul cu Samsung si Dacia, iar de curand, Daimler-Chrysler cumpara pachete de actiuni la Mitsubishi Motors si Hyundai.
"Aliantele sunt una dintre metodele prin care te poti dezvolta intr-un timp foarte scurt", spune Wagoner.
Directorul executiv al companiei Ford este insa mai pragmatic. Daca este vorba despre marci individuale care pot umple un gol in cadrul unui portofoliu, Jac Nasser prefera sa preia controlul total asupra acestora. Cu toate acestea, el considera ca si aliantele sunt indicate atunci cand se gaseste un partener dispus sa vanda sau atunci cand se dorste accesul la un anumit tip de tehnologie pentru care nu exista suficient know-how.
"Am efectuat achizitii acolo unde am dorit sa obtinem beneficii si control absolut", spune Nasser. "Totusi, in anumite situatii, cum ar fi motoarele diesel si vanzarile electronice, am optat pentru aliante".
Ford a incheiat o alianta in domeniul motoarelor diesel cu compania franceza PSA Peugeot Citroen si in domeniul serviciilor Internet cu companiile Yahoo! si Microsoft. In acelasi timp, Ford a pus bazele unor companii mixte in plina dezvoltare in China, India si Turcia.
Nasser crede ca GM ar fi urmat strategia companiei Ford daca ar fi realizat ca unele companii cum ar fi Volvo sau Land Rover sunt scoase la vanzare.
Wagoner, in schimb, nu este de acord cu acest lucru. El arata ca, chiar daca GM ar fi intentionat sa faca unele achizitii, aliantele sunt adesea singura cale deschisa pentru o companie multinationala in cadrul unei industrii cum este cea producatoare de masini. In ciuda puterii sale financiare, GM nu este dispusa sa abordeze in mod agresiv alte companii producatoare de masini, preferand incheierea unor acorduri pasnice.
"Dansam numai cand ambele parti doresc sa danseze. Aliantele ne ajuta sa ne dezvoltam pe piete pe care nu suntem foarte puternic reprezentati", a spus Wagoner.
Incluzand partenerii sai, GM sustine ca reteaua sa realizeaza 24% din vanzarile mondiale de autovehicule, dintre care 30% in America Latina, 18% in Asia, 20% in Europa si 30% pe piata nord americana.
Astfel de statistici ar putea fi inselatoare. Cota de piata detinuta de GM in multe din aceste piete este constanta sau in scadere. ai, asemeni companiei Ford, profiturile sale sunt departe de a fi stabile pe pietele din afara Statelor Unite.
Totusi, prin incheierea de aliante, Wagoner crede ca inscrie grupul pe o tendinta de crestere pe termen lung. Folosind un volum relativ mic de capital, spune el, GM poate avea acces la tehnologie, game de produse si platforme care ar costa imens daca ar fi dezvoltate in interior. Fiat si Isuzu, de exemplu, vor consolida prezenta GM pe piata motoarelor diesel. Saab ofera experienta in domeniul motoarelor turbo, iar Suzuki prezenta pe piata mini-automobilelor.
GM sustine ca aliantele sunt avantajoase. Compania crede ca printre avantaje se numara minimalizarea conflictelor de ordin cultural si o protectie de ordin moral a angajatilor. Iar, conform lui Paolo Fresco, presedintele Fiat, acestea permit efectuarea unor economii de amploare.
Ford, pe de alta parte, ar putea argumenta ca, preluand Land Rover, cea mai buna marca 4(4 din lume este inclusa in portofoliul sau. Jaguar, pe de alta parte, este una dintre cele mai puternice marci sportive.
Prin achizitii, Ford castiga libertatea de a-si plasa marcile si produsele asa cum doreste. Compania nu este nevoita sa negocieze cu un consiliu de alianta si poate reduce costurile fara sa se teama de reactia fostilor proprietari. Volumul investitiilor in achizitii este in mod evident mai mare, dar profiturile se pot obtine mai usor.
In rarele ocazii in care o companie este in deriva, Ford este gata sa reactioneze, si poate astfel castiga imediat controlul asupra acesteia. GM, a carei strategie nu este una agresiva, dispune de mai multe deschideri, dar trebuie sa-si puna in valoare rabdarea si disponibilitatea de a face compromisuri.
Problema este ca de multe ori aliantele nu dureaza. Industria este plina de astfel de exemple de esecuri. Ford si Volkswagen au pus capat societatii mixte create in Portugalia pentru constructia de monovolume. Tot astfel, Nissan si Ford au incetat sa mai coopereze in domeniul autovehiculelor de teren. Cu mult timp in urma, alianta dintre Citroen si Maserati s-a dovedit a fi un dezastru.
Atunci cand aliantele dau roade, acestea sunt minunate. Dar negocierile se dovedesc extrem de dificile. Aliantele au probabil sanse de supravietuire atunci cand ambele parti accepta faptul ca totul se va termina prin preluarea uneia dintre ele de catre cealalta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
