Dupa mai bine de doi ani de contestatii atat din partea mediului de afaceri, cat si din partea sindicatelor, saga modificarii Codului muncii se apropie de final. Ultimele luni de negocieri dintre sindicate si patronate au adus consensul mult asteptat, solicitarile celor doi parteneri sociali concretizandu-se intr-un proiect de ordonanta de urgenta de modificare a Legii Codului muncii.
In urma discutiilor au fost inregistrate aproximativ 80 de amendamente la cele aproape 300 de articole ale Codului muncii, toate acestea fiind prinse in proiectul pe care Ministerul Muncii l-a lansat in dezbatere publica. Principalele modificari se refera la:
@ relaxarea restrictiilor privind folosirea contractului individual de munca pe perioada determinata;
@ reanalizarea conditiilor si modalitatilor de incheiere a contractului individual de munca;
@ simplificarea procedurilor de evidenta a salariatilor;
@ flexibilizarea procedurilor referitoare la concedierea individuala si colectiva;
@ stabilirea duratei timpului de munca si a muncii suplimentare in conditiile unei economii de piata functionale;
@ reexaminarea modalitatilor de cooperare dintre angajatori si sindicate in ceea ce priveste imbunatatirea normelor de munca;
@ stabilirea si plata concediilor de odihna;
@ revizuirea prevederilor referitoare la formarea profesionala a angajatilor.
In plus, proiectul majoreaza amenzile pentru angajatori si pastreaza prevederi referitoare la fondul de garantare a salariilor. Noile formulari in acest sens spun doar ca fondul de garantare pentru plata creantelor salariale asigura plata creantelor care privesc salarizarea, iar constituirea si utilizarea fondului pentru plata creantelor salariale se vor reglementa prin lege speciala.
Unele articole ale legii au fost modificate integral, la altele s-au produs schimbari de termeni (drepturi salariale in loc de venituri de exemplu).
"Prin aceste modificari cred ca vom face un progres in ceea ce priveste flexibilizarea muncii si a clarificarii unor dispozitii ale Codului muncii", a declarat Gheorghe Barbu, ministrul de resort. Oficialul este cu atat mai multumit de evolutia lucrurilor cu cat sunt sanse ca ordonanta sa fie aprobata pana la 1 iulie, data pe care autoritatile romane si-au asumat-o pentru modificarea legislatiei atat prin acordul stand-by incheiat cu FMI, cat si in cadrul negocierilor cu Uniunea Europeana.
"Discutiile au fost foarte, foarte aprinse, dar am reusit sa ajungem la un consens. Am mai lasat si noi de la noi, au mai lasat si sindicatele de la ele si am reusit sa ne intelegem", a declarat Ion Mintas, prim-vicepresedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania.
Reprezentantii Confederatiei Patronale a Industriei Serviciilor si Comertului spun ca definitivarea proiectului este "un succes atat din punct de vedere practic, al unor clarificari necesare in actul normativ, cat si un pas important in abordarea responsabila si profitabila a dialogului social".
Sindicalistii sunt si ei multumiti de noua varianta si spera sa nu se intervina pe aceste modificari. "Sindicatele au solicitat ca parlamentarii sa nu aduca modificari la aceasta forma finala a Codului muncii", a spus Valentin Mocanu, purtatorul de cuvant al CNSRL-Fratia.
Discutiile pe marginea actului normativ au inceput inca din martie 2003, de la intrarea in vigoare a acestuia. "Codul muncii este o victorie a sindicatelor", au afirmat in repetate randuri patronatele, cerand modificarea actului normativ pentru "a asigura o echitate intre sindicate si patronate".
Solicitarile organizatiilor patronale de a modifica actul normativ au fost sustinute de aprecieri ale unor organisme financiare internationale, precum Banca Mondiala, potrivit carora aplicarea prevederilor acestui act are o serie de influente negative asupra mediului economic, printre care scaderea productivitatii muncii, cresterea fiscalitatii si a ponderii lucrului la negru.
Imediat dupa schimbarea puterii, autoritatile au formulat o serie de propuneri care ar fi rezolvat o mare parte din nemultumirile exprimate de patroni. Sindicalistii insa nu au fost multumiti si au recurs la proteste. Atunci s-a luat decizia ca cele doua parti se negocieze intre ele, avand medierea Ministerului Muncii.
"In perioada care a trecut de la intrarea sa in vigoare, realitatea a dovedit ca actualul Cod al muncii nu reprezinta un stimulent al dezvoltarii economiei romanesti, pentru ca el imprima o oarecare rigiditate relatiilor de munca, fapt ce impieteaza asupra performantelor companiilor si asupra capacitatii acestora de a creste si a se dezvolta prin investitii", se arata in nota de fundamentare a proiectului.
Oficialii ministrului spun ca analizele facute de Inspectia Muncii cat si de organizatiile patronale si mediul de afaceri au scos in evidenta multiple probleme legate de aplicarea in practica a unor prevederi.
De exemplu, in primul an de la aplicarea Codului muncii numarul cazurilor de conflicte de munca a crescut cu 32%.
Contractul de munca pe durata determinata
Legea prevede ca angajatorii au posibilitatea de a angaja personal salariat cu contract individual de munca pe durata determinata, numai in forma scrisa, cu precizarea expresa a duratei pentru care se incheie.
Noutatea consta in acest caz in marirea perioadei pentru care poate fi incheiat un astfel de contract de la 18, la 24 de luni.
De asemenea, legea prevede ca acest tip de contract poate fi prelungit si dupa expirarea termenului initial, dar fara a se depasi perioada de 24 de luni. In aceasta privinta s-a facut precizarea potrivit careia intre aceleasi parti se pot incheia cel mult trei contracte individuale de munca pe durata determinata succesive, dar fara a se depasi perioada legala. In plus, la incetarea celui de al treilea contract individual de munca pe durata determinata succesiv sau la expirarea celor 24 de luni, pe postul respectiv va fi angajat un salariat cu contract individual de munca pe durata nedeterminata, se mai arata in proiect.
Clauza de neconcurenta
Proiectul de act normativ mareste indemnizatia lunara pe care angajatorul trebuie sa o plateasca unui angajat daca doreste ca acesta sa nu presteze, in interesul propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu a sa. Astfel, indemnizatia "se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca". Anterior, legea prevedea ca indemnizatia datorata salariatului este de cel putin 25% din salariu.
Articolul 21 al legii a fost modificat integral si arata astfel:
(1) La incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interesul sau propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.
(2) Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.
(3) Indemnizatia datorata salariatului nu are natura salariala, se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca.
De asemenea, noul proiect prevede ca aceasta clauza isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca.
Timpul de lucru
Proiectul modifica prevederea potrivit careia "durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare" astfel: "durata timpului de munca va putea fi prelungita peste 8 ore pe zi si peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de maxim 1 luna, sa nu depaseasca 8 ore pe zi sau 48 de ore pe saptamana". Legea in vigoare spune ca pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore. Proiectul propune introducerea unei prevederi potrivit careia "pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca unic la nivel national, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca de ramura de activitate aplicabil, perioade de referinta mai mari de 1 luna, dar care sa nu depaseasca 12 luni".
Plata concediului
Proiectul de ordonanta prevede pentru perioada concediului de odihna ca salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca. Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute din luna anterioara celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
In prezent, legea prevede ca salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu care nu poate fi mai mica decat valoarea totala a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiva. Indemnizatia reprezinta media zilnica a veniturilor din luna/lunile in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
Registrul de evidenta a salariatilor
Acum angajatorul este obligat sa completeze in registru "elementele de identificare a tuturor salariatilor, elementele ce caracterizeaza contractele de munca ale acestora, precum si toate situatiile care intervin pe parcursul desfasurarii relatiilor de munca in legatura cu executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca. Daca proiectul va fi aprobat, registrul nu va mai trebui sa contina decat "elementele de identificare ale tuturor salariatilor, data angajarii si data incetarii contractului individual de munca.
Concedierile colective
In acest caz, Ministerul Muncii spune ca este necesara protejarea salariatilor impotriva abuzurilor angajatorilor, dar birocratia si durata procedurii de concediere mari produc efecte negative atat asupra angajatorului cat si asupra angajatului. De aceea, este necesara reglementarea unei proceduri speciale pentru situatiile concedierilor colective, insa ea trebuie pusa in acord cu legislatia europeana.
Astfel obligatia angajatorului de a intocmi un plan de masuri sociale cu consultarea sindicatului este inlocuita cu obligatia de a initia in timp util consultari cu sindicatul referitoare la metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numarului de salariati afectati si de atenuare a consecintelor.
De asemenea, obligatia de a propune salariatilor programe de formare profesionala este inlocuita cu obligatia de a pune la dispozitia sindicatului toate informatiile relevante in legatura cu concedierea colectiva, in vederea formularii propunerilor din partea acestora.
Proiectul scurteaza perioada in care angajatorul are obligatia sa notifice in scris sindicatului intentia de concediere colectiva de la 45 de zile la 30 de zile. Aceeasi modificare este prevazuta si in ceea ce priveste perioada in care sindicatele pot propune angajatorului masuri pentru evitarea concedierilor care scade de la 20 de zile la 15 zile calendaristice de la data primirii notificarii. Angajatorul trebuie sa raspunda sindicatelor in termen de 5 zile fata de zece cat este prevazut in prezent.
De asemenea, se propune si micsorarea perioadei in care angajatorul nu poate face noi angajari dupa ce a dispus concedieri colective de la 12 luni la 9 luni.
In cazul in care, in aceasta perioada, angajatorul reia activitatile a caror incetare a condus la concedieri colective, acesta are obligatia de a transmite salariatilor care au fost concediati o comunicare scrisa in acest sens si de a-i reangaja pe aceleasi locuri de munca pe care le-au ocupat anterior, fara examen sau concurs ori perioada de proba
Noutatea consta in faptul ca salariatii au la dispozitie un termen de maximum 10 zile lucratoare de la data comunicarii angajatorului pentru a-si manifesta expres consimtamantul cu privire la locul de munca oferit. Daca angajatul nu isi manifesta interesul, sau refuza locul de munca oferit, angajatorul poate face noi angajari pe locurile de munca ramase vacante.
Pedepse noi
@ stipularea in contractul individual de munca a unor clauze contrare dispozitiilor legale - amenda de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei;
@ primirea la munca a persoanelor fara incheierea unui contract individual de munca - amenda in cuantum de 20.000.000 lei pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de un miliard lei;
@ nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara - amenda de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei;
@ nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal - amenda de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei;
@ neacordarea indemnizatiei care se acorda in cazul in care angajatorul isi intrerupe temporar activitatea cu mentinerea raporturilor de munca - amenda de la 15.000.000 lei la 50.000.000 lei;
@ incalcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte - amenda de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei;
@ incadrarea in munca a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de varsta sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitati cu incalcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munca al minorilor constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani. miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
