Banca Nationala a hotarat ieri sa nu schimbe nimic din cadrul de politica monetara stabilit pe 27 iunie, pastrand atat dobanda de 8,75% pe an, cat si ratele rezervelor minime obligatorii de 20% la lei si 40% la valuta.
"Pe baza datelor disponibile in prezent, Consiliul de Administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 8,75% pe an si continuarea exercitarii unui control ferm al lichiditatii de pe piata monetara prin intermediul operatiunilor de piata", a anuntat ieri banca centrala dupa sedinta de politica monetara.
Dupa ce in alte ocazii a reusit sa provoace surprize, ieri banca centrala a confirmat in cea mai mare masura asteptarile pietei, desi aceasta lua in calcul si o posibila noua majorare a rezervelor minime ca raspuns la mentinerea cresterii rapide a creditului. BNR mentioneaza coexistenta procesului de dezinflatie cu accelerarea cresterii economice bazata atat pe investitii, cat si pe un consum dinamic, sustinut de expansiunea creditului, fara a explica insa "paradoxul".
In absenta vreunei modificari in politica monetara, guvernatorul Mugur Isarescu a renuntat la obiceiul de a lectura personal comunicatul in fata presei si, implicit, la comentarii suplimentare privind evaluarile BNR asupra economiei.
Dupa cum indica textul comunicatului, politica monetara nu va fi relaxata in lunile urmatoare, in primul rand din cauza cresterii rapide a consumului populatiei, dar si a anuntatelor majorari ale cheltuielilor bugetare.
"Mentinerea excedentului de cerere pe fondul unor ritmuri inalte de crestere a consumului populatiei si al anticipatei majorari a cheltuielilor bugetare in lunile urmatoare reclama pastrarea unei conduite ferme a politicii monetare in vederea asigurarii sustenabilitatii procesului de dezinflatie pe termen mediu", considera Consiliul de Administratie al BNR.
Analistii apreciaza ca este foarte putin probabila o scadere de dobanda cel putin in urmatoarele sase luni, asteptandu-se mai degraba la majorari suplimentare, in functie de evolutia inflatiei, care ar putea inregistra rabufniri. La 1 ianuarie pretul gazelor naturale ar putea creste cu pana la 20%, dar pana atunci au fost deja anuntate scumpiri la paine.
BNR admite ca perspectivele inflatiei s-au imbunatatit doar "pe termen scurt", insa accelerarea conjuncturala a scaderii inflatiei pe parcursul ultimelor luni ii "sugereaza" totusi ca la sfarsitul acestui an rata inflatiei se va situa "in interiorul intervalului de variatie de +/-1 din jurul tintei de 5%".
Perspectiva atingerii tintei este o surpriza si pentru banca centrala, care in prima jumatate a anului se astepta sa iasa semnificativ din interval, vehiculand o prognoza de 6,8% mai ales dupa ce s-a speriat de anuntul Guvernului privind majorarea tintei de deficit bugetar la 2,5% din PIB. Chiar si in iulie guvernatorul BNR vorbea de o inflatie de 6,8%, pusa pe seama efectului majorarii accizelor la alcool si tutun. Asteptarile bancii centrale au fost insa infirmate; de data aceasta inspre bine, dupa ce in primavara lui 2005 BNR nu reusea sa anticipeze in intregime efectul scumpirii gazelor. De altfel, tot o surpriza a fost pentru BNR si cresterea economica pe primul semestru, de 7,4%, care ii invalideaza din nou estimarile privind incheierea perioadei de crestere a PIB bazata pe exces de cerere, spre sfarsitul lui 2006.
Cat priveste persistenta tendintei de adancire a deficitului de cont curent, BNR se declara multumita de finantarea acestuia prin intrarile de investitii straine directe, gradul de acoperire urcand in iulie la 82,2% fata de un nivel de 77,3% in aceeasi perioada a anului trecut.
Comunicatul BNR reconfirma tintele de inflatie de 4% pentru 2007, respectiv 3,8% pentru 2008, ultima anuntata in premiera pe 9 august. Conform strategiei de tintire a inflatiei, obiectivele anuale ar trebui anuntate impreuna cu Guvernul pentru a avea mai multa greutate, insa BNR o face acum de una singura.
De altfel, Executivul se arata preocupat in primul rand de cresterea investitiilor publice in infrastructura si nu numai, chiar cu pretul cresterii deficitului bugetar, ministrul finantelor afirmand de mai multe ori ca Romania nu-si mai poate permite sa-si intarzie dezvoltarea, desi astfel sunt ingreunate eforturile de reducere a inflatiei.
Referitor la confirmarea oficiala a datei de 1 ianuarie 2007 pentru intrarea in UE, BNR sustine ca integrarea presupune "continuarea" implementarii ferme a unui mix echilibrat de politici economice (monetare, fiscale, de venituri si structurale) in vederea consolidarii dezinflatiei si a indeplinirii criteriilor de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Desi analistii strain, in frunte cu FMI, au remarcat de mai multe ori tocmai dezechilibrul dintre politica monetara si cea fiscala si salariala, BNR noteaza acum "conduita restrictiva a politicii fiscale", sugerand neincredere in capacitatea Guvernului de a cheltui pana la nivelul deficitului programat, mai ales ca dupa sapte luni bugetul a continuat sa fie pe plus cu 1,7% din PIB.
Pana pe 10 noiembrie, cand va avea loc urmatoarea sedinta de politica monetara, singura noutate pentru piata ramane ingreunarea conditiilor de obtinere a unui credit de catre persoanele fizice, bancile fiind obligate ca din octombrie sa ia in calcul costul total al unui credit, cu tot cu comisioanele aferente, pentru determinarea capacitatii de indatorare a unui solicitant.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
