Inainte sa inceapa sa scada, dobanzile de pe piata creditului in lei au mai crescut o data in luna mai, atat pe segmentul persoanelor fizice, cat si al companiilor. Si in plina dezbatere privind costul prea mare al finantarilor in moneda nationala, dobanzile la lei au reatins niveluri maxime pentru ultimele douasprezece luni.
Potrivit datelor stranse de BNR, dobanda medie a dobanzii la credite in lei pentru persoane fizice a revenit in luna mai la peste 30% pe an, foarte aproape de un maxim istoric, dupa o usoara scadere in aprilie.
Cu aproape un punct a urcat si dobanda medie pentru clientii companii, pana la 25,7% - cel mai ridicat nivel din noiembrie 2003.
Cu alte cuvinte, bancile s-au asigurat o data in plus ca au de unde opera mult asteptatele reduceri de dobanda, majorarile din luna mai neavand o justificare anume la nivelul costurilor de creditare.
Aceeasi miscare a avut loc in cazul creditelor in euro.
Potrivit raportului pe 2003, BNR justifica scaderea ratei dobanzii de politica monetara in primele luni ale anului trecut prin demarajul mai lent al economiei, in special al industriei, precum si prin temperarea asteptarilor inflationiste.
Daca argumentul amortirii asteptarilor legate de inflatie este chiar mai valabil in aceasta vara, situatia dinamicii economiei, respectiv a productiei industriale, este complet opusa, cu ritmuri de crestere care sugereaza supraincalzirea.
Cat despre mentinerea in limite foarte stranse a deficitului bugetar, aceasta este privita in continuare de BNR drept o garantie si, totodata, un stimulent pentru scaderea ratei dobanzii de interventie.
De altfel, economistii de la Bruxelles recomanda Romaniei o politica bugetara de austeritate maxima in contextul ritmului ridicat de crestere economica, astfel incat parghia deficitului bugetar sa fie tinuta in rezerva pentru momentul in care motoarele economiei vor da semne de oboseala.
De maxima actualitate este argumentul persistentei unui risc ridicat de atragere a unor capitaluri speculative, din ce in ce mai sensibile la randamentele ridicate de pe piata romaneasca, in ciuda liberalizarii inca incomplete a contului de capital.
Problemele pe care le poate crea in primul rand deschiderea accesului nerezindentilor la deschiderea de depozite bancare in lei ar urma sa fie acoperite in cadrul negocierilor finale privind Capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor in domeniul bancar si al asigurarilor.
La o evaluare recenta pentru pregatirea negocierilor, reprezentantii BNR au aratat ca legislatia in domeniu, armonizata cu acquis-ul comunitar, va elimina orice discriminari intre cetatenii romani si cei straini in prestarea serviciilor financiare, inclusiv cele de limba pentru managerii institutiilor de credit. De asemenea, noul Statut al BNR, armonizat cu acquis-ul in sectorul bancar, va transpune si prevederile europene privind schimbul de informatii si secretul profesional.
Romania spera sa finalizeze negocierile pentru acest capitol cat mai devreme in cursul actualei presedintii olandeze a Consiliului UE. In cazul in care nu va putea fi obtinuta o noua amanare a ultimelor doua etape de liberalizare a contului de capital, BNR ar putea introduce masuri de descurajare a eventualelor retrageri bruste de capitaluri, cum ar fi stabilirea unor comisioane consistente.
BNR admite in raportul pe 2003 ca a fost surprinsa de revigorarea "dificil de sesizat in acel stadiu" a consumului populatiei, pe seama majorarii cu aproape 10% in termeni reali a salariului mediu net pe economie in primul trimestru, si care a ajuns sa se suprapuna cu relaxarea conditiilor monetare.
De asemenea, BNR considera "neasteptat de prompta" reactia cererii de credite a companiilor si mai ales a populatiei la semnalul dat anul trecut de reducerea randamentelor BNR, piata aratandu-se foarte sensibila la miscarile ratei dobanzii de politica monetara si anticipand, din pacate in mod exagerat, continuarea trendului de scadere.
Ramane de vazut cat de bine va reusi banca centala sa administreze constructia noului trend de scadere a dobanzilor, pe baza experientei din 2003.
Cert este ca inclinatia spre consum, reprimata ani de zile, are toate sansele sa continue sa se manifeste in conditiile optimismului in ceea ce priveste veniturile viitoare, dar si al largirii fara precedent a gamei de credite disponibile persoanelor fizice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
