Este una dintre cele mai ample acţiuni de curăţare a unui portofoliu bancar, după o lungă perioadă în care instituţiile de credit au tot ezitat să arunce pe piaţă activele imobiliare luate ca garanţie în contul finanţărilor acordate.
Bancpost vinde proprietăţi din toată ţara, remarcându-se judeţe precum Iaşi şi Suceava - cu câte 25 de licitaţii, Ilfov - cu 21 de licitaţii sau Dâmboviţa şi Buzău - cu câte 15 licitaţ ii.
În majoritatea cazurilor preţurile de pornire ale licitaţiilor se învârt în jurul a 40.000 - 50.000 de euro, fiind vorba atât despre creanţe în euro, cât şi în lei şi în franci elveţieni.
Ies în evidenţă un teren cu casă cu etaj din Bucureşti, sectorul 2, pe care banca cere aproape 240.000 de euro, un teren cu casă din Siliştea Snagovului care iese la vânzare pentru 201.750 franci elveţieni sau un teren de 64.992 de metri pătraţi din judeţul Dâmboviţa care pleacă de la 3.803.775 lei (circa 885.000 de euro).
Din totalul licitaţiilor anunţate, aproape 10% vizează recuperarea unor credite acordate în franci elveţieni.
Bancpost s-a numărat printre băncile care în anii de dinaintea crizei şi-au tentat clienţii cu mirajul dobânzilor foarte mici la franci, vânzând numeroase credite ipotecare în această monedă care s-a dovedit ulterior un pariu costisitor din cauza întăririi spectaculoase a monedei în raport cu euro. Totuşi, majoritatea cazurilor de executare silită sunt legate de credite în euro, sumele care puteau fi împrumutate în această monedă fiind mult mai mari decât permiteau creditele în lei.
Numărul mare de apartamente cu două şi trei camere scoase la licitaţie conturează o problemă socială care se poate agrava în condiţiile înmulţirii situaţiilor în care clienţi ai băncilor sunt scoşi afară din case din cauză că nu mai pot plăti.
Situaţia este cu atât mai delicată cu cât băncile programează licitaţii de executare silită a locuinţelor şi în plină perioadă de iarnă.
A reuşit să revină pe profit
Bancpost, care se luptă de mai mulţi ani cu pierderile, a reuşit să încheie anul 2011 cu un profit net de 16,6 milioane de lei (3,8 mil. euro) chiar şi după standardele româneşti de contabilitate (RAS) care implică un tratament mai conservator al provizioanelor pentru credite neperformante. Pe 2010 grupul elen EFG Eurobank care controlează Bancpost raportase pentru operaţiunile din România un profit net de 15,8 mil. euro după standardele internaţionale de raportare, însă în RAS banca a înregistrat pierderi.
Criza a agravat situaţia financiară a Bancpost din cauza costului cu creditele neperformante, însă banca avusese pierderi şi în anii de boom, în pofida planurilor succesive de restructurare adoptate de acţionarii greci.
La începutul lui 2011 l-au adus pe olandezul Peter Weiss să preia funcţia de CEO cu misiunea de a echilibra banca şi de a opri pierderile.
"Obiectivul este stabilizarea poziţiei financiare şi revenirea la o profitabilitate sustenabilă", spunea Weiss la puţin timp după preluarea mandatului, arătându-se însă rezervat în a preconiza vreun "miracol" din acest punct de vedere.
El a continuat şi extins un program de restructurare care începuse din 2010, reuşind ca în pofida pieţei dificile să-şi atingă obiectivul de a readuce Bancpost pe profit. Măsurile de eficientizare a activităţii şi de curăţare a portofoliului s-au soldat însă cu alunecarea în clasamentul activelor de pe locul 9 pe 10, banca ajungând la o cotă de piaţă de 3,47%, cu peste un punct procentual mai mică decât în 2009. Cu toate acestea, cel puţin în retail Bancpost continuă să fie remarcată de către competitori drept un jucător prezent în piaţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
