BCR, liderul sistemului bancar, a operat o majorare - soc a dobanzilor platite la depozitele in lei atrase de la clienti, de pana la 3,75 puncte procentuale.
Dupa acest salt, dobanzile platite de BCR se inscriu pe palierul de 8%-10,5% pe an, in functie de tipul depozitului si de suma economisita. Inainte, banca oferea dobanzi de 6%-7% pe an, care ajunsesera sa fie in partea de jos a pietei.
Majoritatea bancilor din sistem si-au ajustat dobanzile chiar in mai multe randuri de la inceputul anului, pe fondul intaririi politicii monetare a BNR. BCR amanase insa o astfel de miscare. Unii jucatori de talie mai mica platesc chiar si dobanzi de 11% pe an in prezent, la depozitele standard in lei, pentru a atrage bani de la clienti, in timp ce altii au ales sa ofere niveluri atractive de remunerare doar in cadrul unor promotii la produsele de economisire.
"Prin majorarea nivelului de dobanda bonificata, toti clientii care au depozite la termen in lei la BCR beneficiaza de protejarea economiilor lor la riscul de inflatie", spune Sorin Mititelu, director executiv al Directiei Dezvoltare afaceri si produse retail in cadrul BCR. Banca plateste dobanzi de 10% doar pentru depozitele mai mari de 5.000 sau chiar 10.000 de lei (in functie de perioada de constituire), in timp ce la plasamentele de valori mai mici dobanzile sunt de 8%-9% pe an.
Practic, pentru un depozit de o mie de lei constituit pe un an cu dobanda fixa de 9%, clientul are acum un castig de circa 75 de lei (luand in calcul si impozitul). Aceasta reprezinta o crestere cu aproape 30% fata de castigul de 58 de lei aferent vechilor conditii, in care dobanda era de 7% pe an.
BCR nu face publica structura pe monede a depozitelor atrase de la clientela, ci doar soldul total, care a ajuns la 31,6 mld. lei (8,47 mld. euro) in martie. Daca jumatate din depozitele totale ar fi in lei, o majorare a dobanzii cu doar doua puncte procentuale ar duce la o crestere a dobanzilor platite intr-un an cu circa de 100 mil. euro.
Inflatia anuala a accelerat aproape neintrerupt in a doua jumatate a lui 2007 si in primele luni ale acestui an, ajungand sa se stabilizeze in martie si aprilie la 8,6%. Rabufnirea inflatiei, alimentata de scumpirea alimentelor si a combustibililor, a determinat BNR sa ridice dobanda-cheie la leu de sase ori incepand din toamna trecuta, ducand-o de la 7% la 9,75% pe an.
Reprezentantii BCR afirma ca dobanzile la creditele in lei raman, cel putin pentru moment, neschimbate. Pentru creditele in lei - indiferent daca sunt utilizate pentru investitii imobiliare sau consum- banca percepe dobanzi variind intre 12,25% si 14,75% pe an. Costurile difera in functie de perioada de rambursare si de modul de calcul al dobanzii. Dupa aceasta miscare, BCR se pozitioneaza cu dobanzile la depozite peste cele oferite de BRD-SocGen, Raiffeisen, CEC sau UniCredit Tiriac. Dintre bancile de top, francezii de la BRD raman acum cu cele mai mici dobanzi afisate la depozitele in lei, inscriindu-se in intervalul 6%-7% pe an.
Raiffeisen si-a ajustat politica de remunerare, platind pana la 9% pentru depozitele mari, de peste 40.000 de lei, constituite pe un an. Pentru sumele mai mici, dobanzile variaza insa intre 5% si 7% pe an. Atat CEC, cat si UniCredit Tiriac ofera rate de 7%-8% pentru leii atrasi de la clienti.
"Excesul de lichiditate aproape a disparut de pe piata. Sunt din ce in ce mai multe banci care au deficit de lichiditate si avem o competitie din ce in ce mai acerba la atragerea de depozite. Ramane de vazut daca aceasta situatie se permanentizeaza - daca va fi mereu deficit, iar bancile vor fi nevoite sa apeleze la refinantari de la BNR", spune Ionut Dumitru, seful departamentului de analiza al Raiffeisn Bank.
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu i-a avertizat pe bancheri inca de lunile trecute ca excesul traditional de lei de pe piata monetara s-a diminuat puternic si urmeaza sa fie resorbit complet. Totusi, el a afirmat ca cel putin pentru perioada urmatoare piata va mai trece prin episoade de exces de lichiditati, care vor alterna insa cu momente de penurie.
Dumitru apreciaza ca excesul traditional de lei a ajuns sa fie resorbit in conditiile in care BNR a sistat de ani buni interventiile de cumparare de euro, prin care injecta lichiditati in piata, in timp ce de partea cealalta bancile au pompat fonduri importante in credite acordate clientelei.
La ultimele licitatii organizate de BNR pentru absorbirea leilor in exces de pe piata monetara au participat doar cateva banci, care au plasat sume modice, astfel ca soldul sumelor sterilizate s-a apropiat de zero.
Totodata, dobanzile pe piata interbancara se mentin peste nivelul dobanzii cheie a BNR, aratand ca cererea de lei depaseste in mod curent oferta. De altfel, BNR le-a cerut bancilor in primavara sa conceapa norme speciale prin care sa prevada proceduri de asigurare de lichiditati, in cazul aparitiei unor nevoi neprevazute.
Dealerii spun ca unele banci ajung acum sa negocieze cu clientii importanti dobanzi si de 12% sau chiar 15% pe an, pentru a-si acoperi nevoi temporare de lichiditate. Aceasta in conditiile in care doar cativa jucatori din piata mai au lichiditati excedentare, in timp ce majoritatea - de la banci de top pana la micii jucatori - se straduiesc sa gaseasca lei.
Pentru a putea sa acceseze finantari de la BNR, bancile trebuie sa aduca in garantie titluri de stat, insa cei mai multi dintre jucatori nu au in portofoliu astfel de instrumente.
In lipsa posibilitatii de a accesa refinantari de la BNR, guvernatorul Isarescu spune ca acesti jucatori ar trebui fie sa se capitalizeze, fie sa isi asume o incetinire a ritmului de acordare de credite.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
