Prin licitaţiile repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an. Banii sunt împrumutaţi pentru o săptămână.
Pe piaţa monetară, dobânzile pentru plasamentele cu scadenţa la o săptămână sunt de 2,09 - 2,59% pe an.
"Un necesar redus de lichiditate la costul de 5,25% al operaţiunii repo, în condiţiile unor rate ON scăzute, reflectă persistenţa anumitor îngrijorări legate de riscul de credit, care pot împiedica
circulaţia liberă a lichidităţii în sistem. Cu datele pentru luna martie la dispoziţie, condiţiile de lichiditate din sistem par a se fi îmbuntăţit substanţial în luna precedentă, media necesarului zilnic de finanţare ajungînd la 3,6 miliarde lei de la 9,6 miliarde lei în februarie", arată un raport ING Bank transmis luni.
Lunea trecută, banca centrală a împrumutat şapte bănci cu 2,19 miliarde lei, prin operaţiunea repo.
Suma injectată în această săptămână este cea mai redusă începând cu 28 iunie 2011, când instituţiile de credit au atras 9,9 milioane lei, pentru două zile.
Majoritatea dealerilor cred că scăderea ratelor este legată de nepotrivirea dintre maturităţile titlurilor de stat care vor fi emise şi cea a titlurilor care ajung la scadenţă în această lună. Astfel, o mare parte a sumelor scadente în aprilie este posibil să rămână în piaţă şi să nu fie reinvestită în titluri de stat.
Începând din 4 martie BNR nu a mai limitat împrumuturile acordate băncilor comerciale prin licitaţiile repo, iar sumele au variat între 247,4 milioane lei şi 7,33 miliarde lei.
Banca centrală a reluat în luna octombrie a anului trecut limitarea sumelor împrumutate prin licitaţiile repo, într-un moment în care cursul a urcat pe piaţa interbancară peste 4,59 lei/euro şi se îndrepta spre maximele istorice. Sumele împrumutate de BNR în cadrul licitaţiilor repo au variat în perioda octombrie - febuarie între 4 miliarde lei şi 11 miliarde lei.
În acelaşi timp, sumele licitate de bănci în cadrul licitaţiilor repo au fost cuprinse între 12,73 miliarde lei şi un record de 38,49 miliarde lei. Volumele ridicate solicitate de bănci nu reflectă fidel nevoia de lichiditate as acestora, din cauză că la licitaţiile plafonate sumele sunt acordate pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii umelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală. Astfel, când BNR anunţă un plafon, băncile licitează valori mai ridicate pentru a se asigura că primesc cât mai mult din sumele vizate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
