În continuare, temerile privind răbufnirea inflaţiei în toamnă,pe fondul majorării tarifelor la transportul public şi a efectuluiîntârziat al majorării TVA din vară, ar putea să determine BNR sărămână în aşteptare şi de această dată. Dobânda cheie a rămasnemodificată din luna mai, când a fost operată o reducere de micăamploare (un sfert de punct procentual).
"BNR ar putea decide menţinerea dobânzii de politică monetară la6,25% pe an, precum şi menţinerea la acelaşi nivel a rezervelorminime obligatorii pentru lei şi valută. Incertitudinile legate deimpactul de runda a doua a majorării recente a TVA-ului cu cincipuncte până la 24% din 1 iulie este unul dintre motive. Ratainflaţiei ar putea accelera în septembrie ca urmare a majorăriiunor preţuri administrate, cum ar fi transportul urban şiinterurban, în parte datorate diminuării subvenţiilorguvernamentale pentru aceste sectoare", spune Lucian Anghel,economistul-şef al BCR.
Inflaţia anuală a urcat în august la 7,5%, depăşind considerabildobânda BNR. Totuşi, după un salt cu 2,6% în iulie, preţurile deconsum au urcat cu numai 0,2% în august, pe fondul cererii foarteslabe. BNR estimează că inflaţia va atinge un vârf de 8% înnoiembrie, după care va încetini uşor, la 7,8% în decembrie.
"Ne aşteptăm ca BNR să rămână în aşteptare la şedinţa din 29septembrie, menţinând dobânda la 6,25% pe an. Dar nu putem săexcludem o reducere a rezervelor minime obligatorii", spune NicolaeCovrig, analist la Raiffeisen Bank.
Dobânzile pe piaţă sunt mai jos
BNR a profitat de perioada de acalmie de pe piaţa valutară, undenu mai sunt presiuni de depreciere a leului, şi a lăsat mai multelichidităţi pe piaţa monetară, ceea ce a împins dobânzile în jos.Astfel, chiar şi pentru scadenţele mai lungi, de una sau trei luni,dobânzile au coborât în prezent sub 5% pe an. Băncile îşi împrumutălei între ele pentru perioade foarte scurte la dobânzi de 2%-3% pean. Totuşi, problemele de pe scena politică ar putea să tulbureapele.
"Presiunile asupra leului sunt încă prezente în condiţiile uneisituaţii politice destul de tensionate, iar investitorii încă maiau nevoie de timp pentru a evalua efectele concrete ale programuluide consolidare fiscală urmat de guvern", spune Lucian Anghel.
Întrucât condiţiile de lichiditate de pe piaţă sunt destul derelaxate de destul de mult timp, unele bănci au început deja săajusteze dobânzile plătite clienţilor la depozitele în lei, careurcaseră pe palierul de 8% pe an, pentru că găsesc cu uşurinţăfinanţări pe piaţa interbancară şi la costuri reduse. La crediteleîn lei nu se văd însă ieftiniri deocamdată, bancherii fiinddescurajaţi de înrăutăţirea tot mai pregnantă a calităţiiportofoliilor, dar şi de incertitudinile privind economia.
Ar putea BNR să stimuleze economia prin pârghiamonetară?
Părerile analiştilor sunt divergente în privinţa rolului pe careBNR l-ar putea juca în stimularea economiei prin ieftinireafinanţărilor în lei.
În timp ce unii analişti consideră că banca centrală a rămas"blocată" cu piciorul pe frână, continuând lupta sa tradiţională cuinflaţia, deşi presiunile de creştere a preţurilor sunt tot maislabe, alţii apreciază că politica monetară nu mai poate fiutilizată pentru a stimula economia.
"Singurul element în favoarea unei reduceri a dobânzii estescenariul destul de pesimist de creştere economică din semestrul aldoilea din 2010. Cu toate acestea, banca centrală a transmis în maimulte rânduri semnalul că dezbaterile referitoare la reluareacreşterii economice nu sunt binevenite în condiţiile în caresectorul public este încă insuficient restructurat", spune LucianAnghel.
Şi danezii de la Danske Bank văd BNR menţinând dobândaneschimbată.
"Economiile Ungariei şi României sunt din nou în încetinire dupăun nou episod de volatilitate pe pieţele financiare şi deincertitudine politică. Aceasta pune presiune pe forint şi pe leu,făcând astfel imposibil pentru băncile centrale să reducă dobânzileîn ciuda atenuării presiunilor inflaţioniste şi a slăbiriieconomiilor", spune Lars Christensen, analist la Danske Bank.
Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank,spune că BNR nu mai are spaţiu de manevră pentru a ajutaeconomia.
"Nu văd ce ar putea face BNR în plus. Trebuie corectat derapajulfiscal, altfel economia nu îşi va reveni", afirmă Chideşciuc. Elconsideră că BNR îşi păstrează un spaţiu de reacţie în cazul unoreventuale presiuni de depreciere a leului menţinând dobânda-cheiela 6,25% pe an. Totodată, politica de a lăsa lichidităţi pe piaţă acondus deja la scăderea ratelor de dobândă pe piaţă, iar acesteasunt mai importante pentru bănci decât semnalul de politicămonetară.
"Dacă ar reduce foarte mult rata de politică monetară, cine ştiece depreciere a leului am putea să vedem la un moment dat. Setareaactuală (a politicii monetare - n. red.) le permite să combată oasemenea mişcare", spune economistul ING.
Lucian Anghel consideră că BNR ar putea să reia reducereadobânzii cheie în primăvara lui 2011, dar şi atunci în paşimărunţi.
Guvernul s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene săreducă deficitul bugetar la 6,8% din PIB anul acesta, respectiv4,4% în 2011, în principal prin reducerea de cheltuieli. LucianCroitoru, consilierul guvernatorului BNR pe probleme de politicămonetară, a atenţionat însă săptămâna trecută că ţintele ar puteafi ratate din cauză că economia merge mai slab decât se anticipa,iar populaţia are o rezistenţă tot mai mare la reforme.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
