Piata imobiliara este supraincalzita in mai multe zone, iar administrarea riscului trebuie facuta cu multa atentie, pe baza unor informatii rafinate, afirma Marinel Burduja, prim-vicepresedintele Raiffeisen Bank.
"Este foarte clar ca piata este in multe zone supraincalzita, de exemplu pe zona constructiilor de lux, unde cererea este deja mult limitata pentru ca cine a putut a si cumparat", a declarat Burduja, intr-un interviu acordat ZF.
El spune ca implicarea in proiecte imobiliare cere prezenta permanenta a oamenilor bancii pe santiere pentru a urmari indeaproape executia, dar si activitatea de distributie.
"De doua luni am creat la nivelul bancii o directie specializata in proiecte imobiliare care sa asigure atat finantarea constructiilor in sine, cat si distributia, respectiv acordarea de credite ipotecare pentru clienti. Este o echipa care uneste specialisti din toate diviziile bancii", a declarat Burduja.
El spune ca este necesara o administrare "extrem de riguroasa" a riscului, pentru ca un fenomen de crestere atat de rapida daca nu este bine supervizat poate duce la situatii de criza precum cele cu care s-a confruntat Franta in anii '90, zdruncinand cele mai mari banci franceze.
Zona de frontiera estica a Uniunii Europene concentreaza deja foarte multe investitii straine, care vor face din Iasi un punct de atractie in urmatorii 10-15 ani, afirma Burduja.
El spune ca Iasiul are un potential mare si pe segmentul proiectelor imobiliare, care in general reprezinta un sector de business din ce in ce mai important in portofoliul Raiffeisen.
"Industria grea, materialele de constructii, proiectele de infrastructura, alaturi de proiectele imobiliare si de asemenea comertul cu amanuntul au mers cel mai bine in prima jumatate a acestui an", a declarat Burduja.
El afirma ca Raiffeisen a investit pana in prezent peste 200 de milioane de euro in proiecte imobiliare aflate in diverse faze de executie si are in pregatire proiecte de aproximativ 300 de milioane de euro.
"Am investit in constructia a peste 3.000 de apartamente incluzand si peste 200.000 de metri patrati de spatii comerciale, concentrate in Bucuresti, dar si in alte orase mari, precum Cluj-Napoca, Timisoara si Constanta. In total finantam in jur de 12% din proiectele imobiliare ale Romaniei."
Burduja spune insa ca nu are un obiectiv valoric, ci tinta este ca banca sa faca "investitiile cele mai profitabile".
"Avem grija sa nu expunem banca la riscuri mai mari decat putem accepta", a declarat Burduja.
Primul semestru al acestui an a fost perioada in care divizia corporate a Raiffeisen Bank a inregistrat cea mai mare diversificare a surselor de venituri, in contextul impartirii activitatii pe opt regiuni, afirma Burduja.
"Regionalizarea activitatii corporate a fost un succes. Nu mai suntem perceputi ca un simplu furnizor de credite. Suntem implicati in proiecte complexe, oferim produse bancare asamblate in solutii inovatoare si castigam mai mult din comisioanele aferente activitatii zilnice cu clientii".
El spune ca este pentru prima data in istoria bancii cand dinamica afacerilor cu companii medii este superioara altor segmente de activitate.
Dintre cele opt regiuni de business, Burduja spune ca Brasovul si Constanta au inregistrat rezultate "spectaculoase", in timp ce Arges si Timis au rezultate "constant bune". Incetinirea pietei de retail din prima parte a anului a determinat si bancile de dimensiuni mai mici, care se bazau in mod traditional pe expansiunea portofoliului de clienti individuali, sa incerce sa-si dezvolte afacerile pe zona de corporate si project finance.
Raiffeisen a realizat anul trecut o reorganizare a liniilor de afaceri, care au vizat inclusiv separarea functiunilor unitatilor teritoriale.
Astfel, majoritatea unitatilor au fost profilate pe servirea clientilor individuali, fiind insa create si centre dedicate clientilor companii. Daca intr-o prima etapa procesul a incetinit cresterea afacerilor, ulterior Raiffeisen a reusit sa creasca mai repede decat piata.
Grupul Raiffeisen anunta rezultatele financiare detaliate numai semestrial, astfel ca abia in august vor fi publicate datele exacte privind cresterile afacerilor pe zona de retail si pe corporate. Dupa primul trimestru din acest an, banca avea active de 4,8 miliarde de euro, in crestere cu 4,4% fata de decembrie.
In timp ce finantarea proiectelor imobiliare ramane o zona foarte dinamica, bancile incep sa se uite cu tot mai multa atentie si catre industrie sau infrastructura. De la banci din esalonul doi, precum MKB Romexterra sau Credit Europe, pana la ING, tot mai multi jucatori anunta planuri in zona de project finance. In functie de puterea bancii, valoarea proiectelor poate urca de la cateva zeci pana la sute de milioane de euro. Incheierea unor astfel de deal-uri poate impulsiona cresterea sensibila a activelor, in timp ce pe zona de retail expansiunea vine din volume.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
