Dobanzile pe piata monetara se mentin de la jumatatea lui septembrie la minime istorice, fara sa existe indicii privind o eventuala revigorare. La depozitele pe o zi, dobanzile oscileaza intre 0,6% si 2,5% pe an. La scadentele pe un an, dobanzile sunt usor mai ridicate, osciland intre 3%-7% pe an.
Piata astepta saptamana trecuta unele clarificari privind politica monetara, o data cu intoarcerea delegatiei bancii centrale si a Ministerului de Finante de la negocierile cu Fondul Monetar International de la Washington. Acestea nu au venit insa, astfel ca dobanzile au sanse sa se mentina neschimbate, pana la noi lamuriri.
Pe piata exista insa opinii potrivit carora esecul delegatiei romane de a convinge FMI ca politicile curente vor permite atingerea obiectivelor asumate lasa loc pentru schimbari. Unul din punctele critice ale negocierilor cu FMI a fost abordarea folosita de BNR pentru temperarea evolutiei deficitului de cont curent. Astfel, exista asteptari ca politica actuala de mentinere a unei lichiditati ridicate pe piata monetara, dublata de interventii frecvente pe piata valutara ar putea sa fie schimbata pana la urmatoarea intalnire programata cu FMI.
Prabusirea ratelor pe piata monetara a avut loc dupa ce Banca Nationala a decis sa reduca dobanda de politica monetara cu un punct procentual, la 7,5% pe an, si pe cea oferita la facilitatea de depozit pe o zi cu trei puncte procentuale, pana la 1%. BNR a restrans drastic din august volumul sterilizarilor din piata monetara, permitand astfel acumularea unui exces semnificativ de lei, pe care bancile trebuie sa ii plaseze fie pe piata, fie in facilitatea de depozit.
La ultima licitatie pentru atragerea de depozite la o luna (la care se plateste dobanda de 7,5% pe an), BNR a acceptat numai 11% din ofertele bancilor. In aceste conditii, majoritatea jucatorilor se vad nevoiti sa-si plaseze lichiditatile in conditii de dobanda apropiate de 1% pe an.
Pana la noi schimbari de politica, BNR se abtine sa mai sterilizeze si leii aruncati in piata prin cumpararile de valuta intreprinse. Oficialii bancii centrale spun ca astfel vor sa descurajeze investitorii speculativi, care nu-si mai pot plasa fondurile in conditii de siguranta si dobanda avantajoasa. O data cu trecerea la noul cadru de politica monetara de tintire a inflatiei in august, guvernatorul BNR a subliniat ca banca centrala nu va valida calculele investitorilor speculativi.
Efectele asupra ratelor platite clientilor au aparut aproape imediat, majoritatea jucatorilor coborand dobanzile platite la depozitele in lei, in unele cazuri chiar sub cele platite la dolari.
In mod neobisnuit, de data aceasta bancile mici si cele care nu detin depozite semnificative in lei au fost cele care au facut primii pasi de scadere a dobanzilor. Jucatorii de top de pe piata de retail nu au operat, cel putin deocamdata, reduceri semnificative ale dobanzilor pasive la lei.
Prin actuala politica de dobanzi BNR incearca pe de o parte sa descurajeze intrarile de capitaluri speculative, care ar fi fost atrase de diferentialul de dobanda, iar pe de alta parte sa forteze bancile sa acorde credite in lei mai ieftine. Dupa limitarea creditarii in valuta, mai multe banci din sistem au operat reduceri ale ratelor la creditele in lei pentru a nu-si vedea volumul finantarilor acordate diminuat, coborand in unele cazuri chiar pana la nivelul celor in devize. Scaderile au fost mai vizibile la creditele acordate pe termene lungi (cele ipotecare si de nevoi personale cu garantii imobiliare), la care mai multe banci au dus dobanzile sub nivelul de 10%, chiar 9% in unele cazuri. Si in acest caz, bancile cu portofolii mai mici au fost cele care au facut primii pasi, liderii sistemului preferand sa mai astepte.
In ceea ce priveste apetitul investitorilor speculativi pentru jocul pe leu, dealerii spun ca acestia sunt mai atrasi in prezent de perspectivele de apreciere a cursului, chiar si pe termen scurt, care la aduce castiguri substantiale. Totusi, daca banca centrala reuseste sa zdruncine aceste asteptari, am putea sa vedem iesiri de capitaluri, in conditiile in care dobanzile la lei au coborat pana la niveluri comparabile cu cele de pe pietele internationale. Astfel, spun dealerii, este posibil ca banca centrala sa inceapa sa sterilizeze sume mai importante abia dupa ce va considera ca din piata a iesit un volum multumitor de capitaluri speculative. Cel putin pentru moment, intrarile si iesirile de capitaluri de pe piata sunt destul de echilibrate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
