Clienţii cărora le-au dispărut banii din conturile deschise lasucursala Credit Europe Bank din Braşov şi-au recuperat sumele,care se ridică la un total de 2,5 milioane de euro (aceasta fiinduna din cele mai mari fraude din domeniul bancar din ultimii ani),însă întrebarea care rămâne este ce trebuie făcut pentru a se evitarepetarea unui astfel de episod? Ce măsuri ar trebui să ia bancasau autorităţile de supraveghere şi cât de dure ar trebui săfie?
Frauda a fost realizată, potrivit informaţiilor disponibile, deo angajată a băncii - directorul operaţional al sucursalei dinBraşov, Otilia Negrilă - care a profitat însă şi de credulitateaunor clienţi, care îi lăsau sume de bani pentru constituirea dedepozite, fără a cere însă acte care să ateste realizareatranzacţiilor.
Astfel, Negrilă îşi însuşea sumele, iar în paralel derulaoperaţiuni frauduloase în conturile mai multor clienţi, pentru a-şiacoperi urmele. Pentru a convinge oamenii să îi încredinţeze baniidirect, ea le promitea dobânzi mai bune decât cele din ofertastandard a băncii. Negrilă a fost arestată în luna august.
Banca nu a fost sancţionată de BNR, în condiţiile în careautoritatea de reglementare a considerat că nu au existat abateride la normele în vigoare.
"Nu am decis să aplic sancţiuni. Cea care nu a respectatprocedura este arestată. S-ar fi impus sancţiuni dacă nu existauproceduri. Dar există şi faptul că nu au fost respectate nu arenicio legătură cu vinovăţia băncii. Este vina unei persoane", spuneNicolae Cinteză, directorul direcţiei Supraveghere din BNR.
Până în prezent 71 de persoane au depus reclamaţii laComisariatul Judeţean de Protecţie a Consumatorilor Braşov şi şi-aurecuperat banii, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute IonelSpătaru, director coordonator în cadrul instituţiei publice.
"Cele 71 de reclamaţii erau pentru o sumă totală de aproximativ2,5 milioane de euro. Păgubiţii au primit banii pe care îi aveauiniţial în conturi, urmând ca până la sfârşitul lunii septembrie săprimească şi dobânzile aferente pentru sumele respective", a spusSpătaru, citat de Mediafax. Reprezentanţii băncii nu comentează înprivinţa sumelor până la finalizarea anchetei penale aflată înderulare, dar au menţionat la sfârşitul săptămânii trecute că 95%din cazurile identificate au fost deja soluţionate.
Protecţia Consumatorului a aplicat şi şase amenzi a câte 50.000de lei în cazul băncii, dintre care două au fost contestate îninstanţă.
Nicolae Cinteză spune că problema nu a fost reprezentată deprocedurile băncii, ci de acţiunea angajatului, dar şi deatitudinea clienţilor.
"Procedurile erau foarte bune, problema este că nu au fostrespectate. Nu se lasă banii în mâna unui salariat bancar fără săprimeşti un extras de cont. Au fost clienţi care au lăsat ordine deplată, semnate în alb. Educaţia bancară - aici ar trebui să mailucrăm", spune Cinteză.
Reprezentanţii băncii afirmă că în prezent evaluează procedurileinterne.
"Incidentul a avut loc ca rezultat al unei fraude, dinreaua-voinţă a unei persoane, şi nu din cauza neglijenţei sau aprocedurilor ineficiente. Procedurile actuale ale băncii sunteficiente, sunt în linie cu procedurile altor bănci şi suntaprobate de BNR. Analizăm, desigur, mai multe alternative de apreveni şi detecta astfel de incidente în viitor, dar nu putemfurniza mai multe detalii din raţiuni de securitate", au comentatreprezentanţii băncii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
