Bănci și Asigurări

Cele cinci evenimente care au marcat săptămâna: eMag înghite PC Garage; Copos a vândut ANA Imep; Harta de business a Bucureştiului se schimbă după o mega tranzacţie; Scandalul emisiilor continuă; Petrom, în topul greilor la scăderi

Autor: Ştefan Stan

23.04.2016, 00:21 6865

Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.

 

Magazinul online PC Garage, pentru care Marius Ghenea a plătit 1 mil. lei (235.000 euro) în 2009, a avut anul trecut afaceri de 165 mil. lei. Trei jucători controlaţi de antreprenori locali (cel.ro, f64.ro şi evomag.ro) rămân principalii competitori online ai eMAG pe segmentul IT&C.

Cel mai mare retailer online din România, eMAG, cu un rulaj de peste 350 mil. euro anul tre­cut, va înghiţi şi PC Garage - unul dintre puţinele magazine online IT&C locale cu un business de ordinul zecilor de milioane de euro pe an - conso­li­dându-şi astfel şi mai mult poziţia puternică din industrie.

„PC Garage, magazin specializat în pro­duse IT şi electronice, devine parte a grupului eMAG în urma acordului de preluare înche­iat în luna aprilie. În continuare, PC Garage îşi va dezvolta independent brandul şi echipa şi va intra pe pieţe noi cu ajutor strategic din partea eMAG“, au anunţat companiile, fără a oferi detalii despre valoarea tranzacţiei.

​Copos a vândut 94,8% din acţiunile fabricii ANA Imep către japonezii de la Nidec

Fabrica de motoare electrice ANA Imep, controlată de familia Copos, a fost preluată cu pachet majoritar de către japonezii de la Nidec Corporation, companie producătoare de motoare electrice cu o istorie de 49 de ani pe piaţa românească şi internaţională.

Fabrica de motoare electrice ANA Imep, controlată de familia Copos, a fost preluată  de către japonezii de la Nidec Corporation, companie producătoare de motoare electrice. 

Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică. Nidec Corporation, companie de talie mondială producătoare de motoare electrice cu sediul în Japonia şi listată la New York Stock Exchange (NYSE: NJ, cod 6594), a preluat  94,8% din acţiunile ANA Imep.

Proprietarii ANA Imep au ales să vândă pachetul majoritar către Nidec Corporation având în vedere calibrul internaţional al acesteia, precum şi potenţialul excepţional de creştere a societăţii în viitor, potrivit oficialilor companiei.

“Nidec intenţionează să facă investiţii substanţiale în vederea creşterii capacităţii de producţie actuale a fabricii. Mai mult decât atât, Nidec intenţionează să dezvolte ANA Imep şi ca centru de inginerie şi de servicii centralizate. Pe parcursul ultimilor 20 de ani, de la momentul preluării ANA IMEP în 1996, proprietarii au investit peste 10 milioane de euro în dezvoltarea capacităţii sale de producţie şi de performanţă”. Printre clienţii ANA Imep se numără Indesit, Whirlpool, Vestel.

Fabrica de motoare electrice pentru maşini de spălat Ana IMEP din Piteşti a finalizat 2014 cu o cifră de afaceri de 54 de milioane de lei (12,3 milioane de euro), în scădere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit Ministerului de 
Finanţe.

Profitul s-a ridicat la 1,6 milioane de lei (360.000 de euro) în 2014, faţă de pierderi de 7 milioane de lei (1,6 milioane de euro)  în 2013.  Afacerile companiei s-au redus semnificativ în ultimii ani. Spre comparaţie, în 2008, fabrica avea afaceri de 37,7 milioane de euro şi un profit de 400.000 de euro.  Din 2009, veniturile fabricii au început să scadă drastic, acesta fiind şi anul când s-au făcut cele mai multe disponibilizări. Peste 300 de anga­jaţi au fost concediaţi în acel an, în fabrică lucrând 260 de persoane în 2014, potrivit mfinante.ro.

Copos ar fi putut încasa pe fabrica Ana Imep 40-60 de milioane de euro dacă ar fi vândut-o în 2006 americanilor de la Emerson, însă acum valoarea s-a redus având în vedere scăderea afacerilor. Omul de afaceri a refuzat însă oferta primităatunci, iar Emerson a pornit de la zero cu mai multe fabrici la Cluj. Valoarea actuală a companiei nu a fost făcută publică.

“Această tranzacţie este o recunoaştere a tradiţiei industriei româneşti şi validează profesionalismul, viziunea pe termen lung şi investiţiile realizate la ANA IMEP. (...) A venit timpul ca ANA IMEP să intre într-o altă etapă şi să aibă un impact mai mare la nivel mondial. Nidec este cu siguranţă cea mai bună alegere în acest sens (...) ", potrivit oficialilor ANA Imep.

 
Compania imobiliară GTC (Global Trade Centre), care a dezvoltat în Bucureşti proiecte precum America House din Piaţa Victoriei sau turnurile City Gate din Piaţa Presei, a cumpărat clădirile de birouri Premium Plaza şi Premium Point, potrivit unor surse apropiate tranzacţiei. Ambele clădiri sunt amplasate în apropierea Pieţei Victoriei, prima pe bulevardul Titulescu, iar cea de-a doua pe strada Buzeşti şi sunt deţinute de grupul bancar Volksbank.  Valoarea tranzacţiei este estimată la aproximativ 30-40 de milioane de euro, potrivit sur­selor citate.

În urma tranzacşiei, portofoliul GTC a crescut la 37 de proiecte şi o suprafaţă închiriabilă de 665.000 mp. Pe piaţa locală GTC a preluat integral turnurile GTC la finalul anului trecut, dar şi Duna Tower din Budapesta şi proiectul Pixel din Poznan, Polonia. Anul acesta portofoliul GTC se va extinde cu finalizarea University Business Park din Lodz, Polonia, care are o suprafaţă închiriabilă de 19.600 mp şi cea de-a doua fază a celui mai mare proiect al său, Galeria Polnocna din Varşovia, programată pentru anul viitor.

În prezent clădirea Premium Plaza este închiriată în proporţie de 86% în timp ce Premium Point are un grad de închiriere de 74%, iar printre chiriaşi se află Franklin Templeton, Thomson Reuters, Autodesk şi HBO.

Clădirile Premium Plaza şi Premium Point au 8.600 mp, respectiv 6.400 mp suprafaţă închiriabilă şi valorează, potrivit experţilor din piaţă, 25, respectiv 15-20 de milioane de euro. Prima a fost livrată în 2008, iar a doua în 2009. Potrivit unei analize a ZF din vara anului trecut, Pre­mium Point este considerată de consultanţii imobiliari din Bu­cureşti între cele mai bune cinci clădiri de birouri din oraş cu o suprafaţă mai mică de 10.000 de metri pătraţi.

Vânzarea lor de către Volksbank vine în contextul în care grupul austriac îşi lichidează activitatea în România după ce Banca Transilvania a preluat banca Volksbank, data efectivă a fuziunii fiind 31 decembrie 2015.

 
Peste 630.000 de vehicule ale mărcilor Audi, Porsche, Opel, Mercedes, Volkswagen şi Renault vândute în Europa au probleme la sistemele de emisii şi ar urma să fie chemate în service, conform unei anchete a Ministerului german al Transporturilor, afirmă surse citate de presa germană.
 
 

Potrivit unor oficiali germani citaţi de site-ul Tagesschau.de, o anchetă a Ministerului german al Transporturilor efectuată pe fondul scandalului emisiilor la grupul Volkswagen a constatat nereguli şi la alţi producători auto.

Tehnicienii germani au depistat că sistemele de filtrare a emisiilor se dezactivează în momentul în care temperatura exterioară depăşeşte o anumită limită, situaţie interzisă prin normele Uniunii Europene.

În acest context, Guvernul german va cere chemarea în service a cel puţin 630.000 de vehicule fabricate de companii germane. Este vorba de vehicule mărcile Audi, Mercedes, Opel, Porsche şi Volkswagen.

Potrivit unor surse citate de AFP, probleme similare au fost depistate şi la autoturisme Renault.

Toate vehiculele cu probleme au fost vândute în Uniunea Europeană.

 
Nicio companie activă în domeniul petrolier nu a scăpat de furia barilului în 2015, cei mai mari zece jucători din domeniul energetic din Europa Centrală şi de Est terminând anul cu 8,5 miliarde de euro mai puţin în conturi faţă de 2014. Petrom, singura firmă locală care are acces la clubul exclusivist al greilor din energia regiunii, a înregistrat a treia cea mai mare scădere a cifrei de afaceri după polonezii de la Lotos şi PKN Orlen.

Ceva mai bine au rezistat companiile din domeniul energiei electrice, în contextul în care preţul energiei nu a fost afectat de fluctuaţii majore.

Topul celor mai mari 10 companii energetice din regiunea Europei Centrale şi de Est este dominat fără drept de apel de companiile din Polonia. Cehia este prezentă cu două companii, iar Ungaria cu una singură, MOL, care este însă a doua cea mai mare companie energetică din regiune.

România, ţara cu a doua cea mai mare capacitate de producţie a energiei din regiune după Polonia şi cu un mix de resurse de invidiat, nu are nicio companie în topul celor mai mari firme de energie electrică din zonă. De asemena, România este singura ţară din regiune care şi-a împărţit producătorii în funcţie de resurse, cărbuni, hidro sau nu­cle­ar, în timp ce vecinii săi şi-au construit companii puternice tocmai prin mixul de energie pe care-l vând.