La nivel agregat, 55% din totalul creditelor acordate de banci populatiei au fost in luna august imprumuturi in valuta. "Ponderea este ridicata, de aceea stabilitatea cursului de schimb este un element esential, atat pentru persoane fizice, cat si pentru companii. BNR a incercat sa previna o depreciere excesiva a cursului. Problemele populatiei in capacitatea de rambursare a creditelor se pot transforma in probleme in portofoliul bancilor, si in final amenintari asupra stabilitatii financiare in general", a comentat Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.
Soldul total, cumulat lei si valuta, a ajuns in luna august la 90,8 miliarde de lei (25,7 miliarde euro), in crestere cu 59% fata de 2007. Cresterea soldului total a fost sustinuta mai ales de ritmul de crestere al creditelor acordate in valuta, de 85% fata de august anul trecut, in conditiile in care creditarea in moneda nationala a incetinit drastic, pana la o crestere de 33%.
Valuta a castigat in aceste conditii 7 puncte procentuale in structura pe monede a creditelor de retail. Anul trecut, ponderea creditelor in valuta in totalul imprumuturilor populatiei era de 47%.
Clasamentul in functie de ponderea detinuta de creditele in valuta in total indica 13 judete peste nivelul national de 55%. Acestea sunt judetele mai bogate, cu un nivel ridicat al PIB per capita, si mai ales, sunt cele care atrag cel mai mare volum de finantari in valuta.
Daca la nivel national indicatorul PIB per capita era anul trecut 5.900 de euro, topul celor mai indatorate judete in valuta indica pe primele cinci locuri judete unde indicatorul era peste nivelul de 7.000 de euro in 2007, conform Comisiei Nationale de Prognoza (CNP). Cele mai indatorate judete in valuta sunt acelea care se regasesc si in top 10 in functie de volumul creditelor luate de populatie.
Bucuresti, Cluj, Timis, Brasov, Constanta si Bihor sunt judete unde finantarile in valuta au ajuns in luna august la peste un miliard sau chiar doua miliarde de lei.
Pe langa aceste judete, in topul indatorarii in valuta apar si Sibiu, Salaj, Bistrita-Nasaud si Satu-Mare, unde nici nivelul PIB per capita nu este ridicat, nici volumul creditelor in valuta. Astfel ca ponderea mare a imprumuturilor in valuta in total credite poate face judetele mentionate mult mai vulnerabile la fluctuatiile cursului de schimb.
Populatia ar putea avea probleme la plata ratelor atunci cand leul se depreciaza de la o luna la alta cu peste 5%.
Daca in luna august cursul de schimb mediu afisat de BNR a fost de 3,53, in luna septembrie cursul de schimb a crescut la 3,73, adica moneda nationala s-a depreciat cu 6,5%. La o rata de 500 de euro, clientul a trebuit sa plateasca in septembrie mai mult cu 100 de lei. Luna octombrie se va incheia cu un curs de schimb mediu cel putin la fel de sus, spun analistii, ceea ce ar putea cauza probleme la rambursarea creditelor.
"Sa nu uitam ca venim de la un curs de 3,1 lei anul trecut, moment care a coincis cu relaxarea normelor BNR. Soldul creditelor a crescut mult, mai ales cele in valuta, iar cursul s-a depreciat cu 20% de anul trecut. Pe langa acest aspect, ne gandim ca o depreciere de curs de schimb creeaza presiuni inflationiste, motivatie puternica pentru BNR sa intervina. Mai ales ca o depreciere brusca si rapida este mult mai periculoasa decat o depreciere inceata, pe o perioada mai lunga de timp", a subliniat Ionut Dumitru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
