Cea mai mare parte a finanţărilor noi, respectiv 55% - echivalentul a 37 mld. lei (8,2 mld. euro) a mers către companii, în timp ce creditele de consum şi ipotecare acordate populaţiei au însumat 30,2 miliarde de lei. Bancherii mai au însă mult de recuperat faţă de anul de vârf, 2008, când producţia nouă de credite depăşea 100 mld. euro, cu circa o treime mai mare decât cea actuală.
Creşteri ale creditării au fost îngristrate pe ambele segmente, atât retail, cât şi corporate, însă motorul principal a fost finanţarea populaţiei şi în special a consumului. Creditele de retail au urcat cu 7,5% în 2016 faţă de 2015, în timp ce în cazul finanţărilor pentru companii avansul a fost mai temperat, respectiv de 3,9%.
Noul val de creştere a creditării este susţinut de finanţările în lei, care s-au distanţat semnificativ de cele în valută. Volumul finanţărilor în monedă locală totală (populaţie şi companii) a însumat anul trecut 55 de miliarde de lei, adică aproximativ 82% din producţia nouă de credite. Avansul creditelor în lei se resimte şi la nivelul stocului, la finalul lui 2016 finanţările în monedă locală reprezentând aproape două treimi.
Interesant este că economia a crescut cu aproape 5% în 2016 deşi creditarea totală a crescut cu numai 1,2%. În aceste condiţii sectorul bancar pare puţin decuplat de la ritmul economiei.