BNR a confirmat prin decizia de marti asteptarile pietei privind mentinerea dobanzii la nivelul de 7% pe an, insa acum analistii au din nou viziuni diferite asupra evolutiei politicii monetare in continuare.
"Acesta era ultimul moment din acest an in care BNR putea sa reduca dobanda de politica monetara", spune Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, in conditiile in care intrevede acumularea unor presiuni inflationiste in perioada urmatoare.
"Decizia imi sugereaza ca dobanda nu va mai scadea si am putea chiar sa vedem o usoara majorare daca presiunile inflationiste se confirma", apreciaza Anghel.
BNR a decis marti sa modifice cadrul operational al politicii monetare, reducand scadenta la depozitele atrase de pe piata monetara (principalul instrument utilizat in operatiunile open-market) de la o luna la doua saptamani. Totodata, banca centrala a majorat dobanda la facilitatea de depozit pe o zi de la 1% la 2% pe an, iar la facilitatea de credit lombard a redus dobanda de la 14% la 12% pe an.
"Ramane de vazut daca diferenta dintre dobanda de politica monetara si dobanda efectiva la care sunt sterilizate lichiditatile din piata va disparea", spune Anghel. La ultimele licitatii BNR a lasat bancile sa liciteze pentru nivelul dobanzii la depozitele plasate, astfel ca dobanda medie a coborat spre 6,75% pe an, fata de nivelul de 7%, la care este setata dobanda de politica monetara. Economistul-sef al BCR spune ca banca centrala ar putea sa continue cu aceasta practica, profitand de excesul de lichiditati de pe piata pentru a forta o coborare usoara a dobanzilor, astfel incat sa descurajeze plasamentele speculative pe leu.
"Decizia de ieri a fost in linie cu majoritatea asteptarilor din piata, insa este prima decizie rationala din acest an. Din punct de vedere functional, nu vad niciun efect asupra dobanzilor pe piata", spune Florian Libocor, analist financiar la BRD-SocGen. Totusi, Libicor vede un efect psihologic al miscarii BNR. "Decizia de a lua o pauza in relaxarea componentei dobanda a conditiilor monetare va reduce asteptarile privind reducerea dobanzilor pe piata, create prin ajustarile precedente", apreciaza Libocor. El spune ca este "foarte probabil" sa vedem o majorare cu un sfert sau chiar jumatate de punct procentual a dobanzii la urmatoarea sedinta de politica monetara, programata pe 26 septembrie, avand in vedere "contextul macroeconomic actual si prospectiile privind evolutia lui".
Ionut Dumitru, seful departamentului de analiza la Raiffeisen Bank, se asteapta ca BNR sa mentina dobanda neschimbata la nivelul de 7% pana la sfarsitul anului, din cauza deteriorarii perspectivelor inflationiste.
"In lunile urmatoare ne asteptam ca inflatia sa creasca peste 4,5% si sa revina spre 4% la sfarsitul anului. BNR va publica un nou forecast de inflatie si in mod normal ar trebui sa vedem un forecast mai mare de inflatie cel putin pentru 2007", considera Dumitru.
El spune ca BNR ar putea sa continue sa alinieze reglementarile privind rezervele minime obligatorii la metodologia Bancii Centrale Europene, prin excluderea din baza de calcul a pasivelor in valuta cu scadenta mai mare de doi ani. Lucian Anghel are insa indoieli ca vom mai vedea anul acesta o relaxare a conditiilor monetare, inclusiv pe componenta de rezerve minime.
"Mentinerea nivelului dobanzii de politica monetara si a rezervelor minime obligatorii la niveluri ridicate are ca scop accentuarea caracterului restrictiv al conditiilor monetare in contextul intrarilor de capital ca urmare a unei perceptii favorabile a investitorilor internationali asupra pietelor emergente. Totusi, pe langa scaderea lichiditatilor, rezervele minime obligatorii pot conduce la distorsiuni prin externalizarea creditelor denominate in valuta", atentioneaza Rozalia Pal, senior economist la UniCredit Tiriac Bank.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
