Absorbţia prea lentă a fondurilor europene şi scăderearemiterilor românilor din străinătate au fost în acest anprincipalii factori de presiune asupra deficitului de cont curentdeterminând adâncirea acestuia, în condiţiile în care dezechilibrulbalanţei comerciale a fost mai mic.
Situaţia este astfel opusă evoluţiei din anii de dinainte decriză când tocmai deficitul comercial era cel care umfla şideficitul de cont curent, iar investiţiile străine directe şitransferurile curente, deşi creşteau, nu puteau să ţină pasul.
Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a crescut înprimele zece luni cu 30,3% faţă de aceeaşi perioadă a anuluitrecut, la 4,9 miliarde de euro, influenţa determinantă având-obalanţa transferurilor curente, care a consemnat un sold mai mic cu31,5% faţă de ianuarie-octombrie 2009.
Analiştii Barclays Capital, divizia de investiţii a uneia dintrecele mai mari bănci din lume după active, anticipează continuareaascensiunii, avertizând că există riscul ca deficitul de contcurent să urce din nou la niveluri nesustenabile, odată curevenirea creşterii economice. "Deficitul de cont curent a începutsă crească moderat şi ne aşteptăm în continuare la majorări. Odatăcu revenirea creşterii economice există riscul ca deficitul de contcurent să urce la niveluri nesustenabile din nou."
Soldul balanţei transferurilor curente - care reflectăatragerile de fonduri europene, dar şi remiterile muncitorilorromâni din străinătate - a scăzut la 2,4 miliarde de euro, de la3,57 miliarde euro în ianuarie-octombrie anul trecut, conformdatelor BNR. Pe de altă parte, deficitul balanţei comerciale acrescut cu 15% în primele zece luni, la 4,78 miliarde de euro.
Serviciile au avut în primele zece luni o contribuţie negativăde 597 milioane euro, de 3,6 ori mai mare decât nivelul de 166milioane euro înregistrat în perioada similară din 2009,determinată în principal de sectorul turism.
Totodată, deficitul balanţei veniturilor a crescut cu aproape28% faţă de perioada ianuarie - octombrie 2009, de la 1,56 miliardeeuro la peste 2 miliarde euro.
Scăderea trans ferurilor curente a survenit în contextul în careprincipalele surse ale banilor veniţi din străinătate sunt ţări dinsudul Europei, care traversează în această perioadă o criză adatoriilor suverane şi au un nivel ridicat al şomajului. Problemelefinanciare şi sociale din ţări precum Italia, Spania sau Greciai-au afectat şi pe muncitorii români din străinătate, care autrimis mai puţini bani acasă.
În ceea ce priveşte transferurile de la UE din iunie până înseptembrie s-au înregistrat excedente, după ce în prima jumătate aanului soldul transferurilor curente a fost negativ, Româniacontribuind la bugetul UE cu mai mulţi bani decât a primit. Înoctombrie soldul transferurilor a revenit în teritoriul negativ.Transferurile UE către administraţia publică au înregistrat înoctombrie un deficit de 80 milioane de euro, în timp ce remiterileromânilor din străinătate au coborât la 226 milioane de euro.
În acest an prăbuşirea investiţiilor străine directe a lăsat maimult de jumătate din deficit neacoperit, în timp ce în primajumătate a anului 2009 investiţiile străine acopereau chiarintegral deficitul de cont curent. Finanţarea deficitului prininvestiţii străine este considerată sănătoasă, partea din deficitneacoperită trebuind să fie finanţată prin îndatorare externă.
Deficitul contului curent din primele zece luni a fost finanţatîn proporţie de 43,4% prin investiţii directe ale nerezidenţilor înRomânia, care au însumat 2,14 miliarde euro.
Anul trecut, deficitul de cont curent s-a ajustat brusc,diminuându-se de 2,5 ori comparativ cu 2008, pe fondul restrângeriicererii pentru produse din import şi al creşterii exporturilor.Deficitul s-a ajustat puternic, până la 4,5% din PIB, după ce în2008, deficitul extern a fost de 11,6%. În valoare absoluta,deficitul de cont curent s-a redus cu 68,7%, la 5 miliarde de euro,de la 16,2 miliarde de euro.
Câţi bani au trimis românii din străinătate în ultimiiani
Românii care lucrează în străinătate au trimis, în perioada2005-2010, 38,8 miliarde de dolari în ţară, conform estimărilorBăncii Mondiale.
Cei mai buni ani au fost 2007 şi 2008, iar cel mai slab2010.
Valoarea remiterilor a crescut puternic în perioada 2005-2008, dela 4,7 miliarde de dolari în 2005 la 6,7 miliarde de dolari în2006, 8,5 miliarde de dolari în 2007, respectiv 9,3 miliarde dedolari în 2008.
Ulterior, din cauza crizei economice, suma a scăzut puternic, la4,9 miliarde de dolari în 2009, respectiv un nivel estimat de 4,5miliarde de dolari în acest an.
Numărul emigranţilor români este de 2,76 milioane în acest an,reprezentând circa 13% din totalul populaţiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
