Depozitele pe termen mediu si lung ale nerezidentilor, care reflecta finantari atrase de bancile locale de la actionarii straini, au urcat in august la un nou varf istoric, de 6,18 miliarde de euro.
Soldul acestor depozite este aproape dublu fata de nivelul inregistrat la inceputul anului, de 3,2 miliarde de euro, indica datele BNR.
Analistii spun ca bancile locale recurg la tehnici complexe prin care atrag finantari de la actionarii lor, pentru a evita costul rezervelor minime obligatorii impuse de BNR. Cresterea rapida a acestor depozite inceputa din primavara a venit in contextul in care bancile au acces tot mai dificil la finantari, atat pe plan local, cat si international.
Pentru depozitele astfel atrase bancile locale platesc insa dobanzi consistente. Dupa primele opt luni din an, serviciul datoriei generat de aceste depozite a urcat la 877 de milioane de euro, fata de 250 de milioane de euro, cat a fost in 2007. In august, serviciul datoriei a urcat cu 14 milioane de euro, dupa ce inregistrase un salt puternic in iulie.
Cresterea dobanzilor platite a fost corelata cu majorarea puternica a soldului. Pe de alta parte, bancile locale remunereaza rate de dobanda tot mai ridicate pentru depozitele in lei. Pe piata interbancara dobanzile au oscilat in ultimele luni in mod constant peste rata de politica monetara a BNR, setata din august la 10,25% pe an. Pentru clienti bancile platesc acum dobanzi de pana la 12% pe an in ofertele standard.
Cresterea finantarilor prin astfel de depozite pe termen mediu si lung a permis reducerea liniilor de credit contractate de la actionari pe termen scurt, ceea ce s-a vazut la jumatatea anului in scaderea datoriei externe pe termen scurt generata de banci.
Spre exemplu, OTP Bank a apelat la acest mecanism, care are si avantajul de a imbunatati indicatorii de lichiditate, reducand presiunea pe iesirile curente de lichiditati.
Practic, bancile locale schimba leii pe care ii detin contra euro in cadrul unor tranzactii (cross currency swap) cu banci din strainatate, obtinand astfel fonduri in valuta. Ulterior, strainii plaseaza leii atrasi in depozite pe termen lung tot la bancile locale.
In cazul in care depozitele au scadente mai mari de doi ani, bancile locale nu mai sunt nevoite sa constituie rezerve minime obligatorii, potrivit normelor BNR. Astfel, banca locala obtine finantari in euro la costuri comparabile cu cele de pe pietele internationale, iar in acelasi timp reuseste sa isi pastreze si lichiditatile in lei.
Costurile legate de rezervele minime obligatorii sunt importante, in conditiile in care BNR le impune bancilor locale sa imobilizeze 20% din fondurile atrase in lei (pe perioade mai mici de doi ani) si 40% din cele in valuta - indiferent de maturitate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
