Ministerul Finanţelor avea marţi, 24 iulie, în conturi rezerve de valută în sumă de 3,3 miliarde de euro, în scădere cu 1,6 mld. euro faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2012, şi poate accesa la nevoie 1 mld. euro de la Banca Mondială pe baza unei ordonanţe de urgenţă care ar fi necesară pentru ratificarea acordului de împrumut aprobat luna trecută de instituţia financiară internaţională.
Preşedintele suspendat Traian Băsescu a fost citat marţi de puternica agenţie internaţională de presă Bloomberg cu o afirmaţie potrivit căreia Ministerul Finanţelor a cheltuit circa jumătate din rezerva valutară de 5 mld. euro care trebuie menţinută ca un scut de protecţie şi ca atare nu mai îndeplineşte termenii angajamentului luat în faţa FMI. Tot Băsescu a spus că rezervele valutare ale BNR se apropie de un nivel sub care nu mai pot scădea, explicând astfel reţinerea băncii centrale de la intervenţii pe piaţă puternice pentru susţinerea leului.
România a fost pusă astfel într-o postură delicată în ochii pieţelor internaţionale. Banca Naţională nu a dorit marţi să comenteze afirmaţiile lui Băsescu privind situaţia rezervei, însă ieri cursul valutar a scăzut cu aproape 0,5%, până la 4,6186 lei/euro, mişcarea fiind pusă pe seama intervenţiei BNR.
Ieri a reacţionat însă Ministerul Finanţelor, care a divulgat valoarea la zi a propriilor rezerve valutare: 3,3 mld. euro. Finanţele susţin astfel că nu ar fi vorba de o înjumătăţire faţă de aprilie. Cum se justifică totuşi scăderea cu 1,6 mld. euro?
În primul rând, pe 8 mai a fost plătită investitorilor suma de 760 mil. euro în contul unei emisiuni de eurobonduri lansate pe piaţă în 2002. Rezerva a scăzut astfel la 4,14 mld. euro, iar Ministerul Finanţelor susţine că acesta ar trebui să fie pragul de comparaţie cu situaţia actuală.
Din acel moment şi până în prezent rezerva s-a erodat cu încă 850 mil. euro. Explicaţia oficială? "Pentru contracararea tendinţei de creştere a randamentelor pe piaţa primară a titlurilor de stat datorată situaţiei tensionate de pe plan internaţional, a celei aferente structurii lichidităţii din sistemul bancar românesc, precum şi a contextului intern."
Finanţele confirmă astfel că au preferat să vândă valută către BNR pentru a obţine lei cu care să acopere din plăţile curente, în loc să se împrumute în lei de pe piaţa internă.
În perioada mai - iulie Ministerul Finanţelor a injectat astfel pe piaţă circa 6,5 mld. lei, în condiţiile în care a rambursat titluri scadente în valoare de 13,1 mld. lei, iar sumele noi împrumutate au totalizat numai 6,6 mld. lei. În acelaşi timp, valuta vândută către BNR a ajuns mai departe pe piaţă, asigurând practic muniţia pentru intervenţiile "discrete" ale băncii centrale în sprijinul leului.
Prin această strategie Trezoreria statului a reuşit în bună măsură să ţină pe loc dobânzile la lei, însă cu preţul erodării rezervei de valută. Ministrul finanţelor Florin Georgescu afirma recent că acesta ar fi şi rolul acestei rezerve, respectiv să poată fi folosită în momentul în care condiţiile de pe piaţă nu sunt prielnice finanţării. Poate fi însă discutat volumul vânzărilor de valută derulate într-o perioadă relativ scurtă şi respectarea caracterului de scut de urgenţă al acestei rezerve. Finanţele au preferat să sacrifice o parte din această rezervă pentru a ţine jos dobânzile la lei şi pentru a asigura o continuitate strategiei de finanţare preponderent prin obligaţiuni de stat cu scadenţe din ce în ce mai lungi, respingând presiunile venite dinspre bănci.
Mai departe, Ministerul Finanţelor susţine că "bufferul" respectă angajamentul luat faţă de FMI pentru că poate fi pusă la socoteală şi linia de credit de 1 mld. euro aprobată luna trecută de Banca Mondială. Pentru a fi operaţională, această linie are însă nevoie şi de o lege care să fie aprobată de Parlament. În caz de urgenţă, guvernul poate ratifica acordul de împrumut printr-o ordonanţă de urgenţă. De aici rezultă o sumă totală în valută de 4,3 mld. euro pe care s-ar putea baza Trezoreria statului. În plus, la toamnă rezerva ar urma să fie completată printr-o nouă emisiune de obligaţiuni pe piaţa externă, însă prelungirea tensiunilor politice şi noul episod de deteriorare a situaţiei externe ridică mari semne de întrebare privind succesul unui asemenea proiect.
În prezent, CDS-urile României (costul asigurării contra riscului de default) a sărit la circa 450 de puncte de bază (4,5%), apropiindu-se de cel al Ungariei.
Pe de altă parte, un element de confort este dat de faptul că nevoile de bani ale Finanţelor pentru restul anului nu sunt atât de mari. Trezoreria a adoptat la începutul acestui an o strategie spectaculoasă de prefinanţare a necesarului de lichidităţi pe 2012 aspirând agresiv peste 26 miliarde de lei
(circa 6 miliarde de euro) de la bănci în primele trei luni, în contextul în care Banca Naţională susţinea trendul descendent al dobânzilor la lei.
Astfel, în pofida sumelor masive împrumutate, costul scădea de la 7% pe an la obligaţiunile de stat pe cinci ani la 6% în aprilie. Pe această bază, Finanţele şi-au permis în iunie şi iulie o reducere dramatică a sumelor noi împrumutate.
La începutul săptămânii viitoare Ministerul Finanţelor urmează să anunţe programul licitaţiilor de titluri de stat pentru luna august, iar după toate probabilităţile valoarea sumelor programate pentru licitaţii va fi comparabilă cu cea din lunile iunie - iulie, când statul a împrumutat numai câte 1,4 - 1,5 mld. lei.
O indicaţie în acest sens o pot reprezenta scadenţele din luna august care nu depăşesc 2,5 mld. lei şi ca atare nu necesită niciun efort din partea Trezoreriei.
Ministerul Finanţelor se arată însă îngrijorat de deteriorarea percepţiei pieţelor şi ieri a anunţat intenţia de a încheia un nou acord pe doi ani cu FMI - instituţia financiară internaţională care i-a asigurat certificatul de credibilitate de la începutul crizei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
