Vânzări de valută din rezerva acumulată în Trezoreria statului către BNR, reducerea drastică a ofertei de titluri pe termen scurt, înjumătăţirea sumelor totale împrumutate de pe piaţă şi în final alimentarea băncilor cu aproape 6 mld. lei în iunie şi iulie prin rambursări de titluri de stat mai mari decât emisiunile noi - sunt principalele instrumente puse în joc de Ministerul Finanţelor pentru contracararea presiunilor de creştere a dobânzilor stârnite de tensiunile politice.
BNR şi Ministerul Finanţelor, care operează pe piaţă în strânsă coordonare, înclină să favorizeze menţinerea dobânzilor la niveluri scăzute pentru finanţarea statului şi încurajarea creditului privat, în detrimentul protejării leului.
Cursul leu/euro a atins ieri încă un vârf istoric, BNR calculând un raport de referinţă de 4,5651 lei pentru un euro. Aceasta în timp ce Florin Georgescu, vicepremier şi ministru al finanţelor, dar şi prim-viceguvernator suspendat al BNR care urmează să revină pe post în noiembrie, a reafirmat luni la un post de ştiri că se aşteaptă ca euro să scadă la 4,5 lei şi chiar sub acest prag după referendumul din 29 iulie. "Leul se va aprecia după toată această situaţie de pe scena politică, iar investitorii îşi vor recăpăta încrederea în moneda noastră naţională", a spus Georgescu.
În trecut, BNR reacţiona la tensiunile de pe piaţa valutară prin creşterea dobânzilor la lei, creştere care apărea inclusiv ca urmare a vânzărilor de euro. Acum, riscul de creştere a inflaţiei şi de înmulţire a creditelor în valută cu restanţe pare să fie trecut cu vederea, fiind preferată stabilitatea dobânzilor, iar Finanţele s-au ocupat îndeaproape de acest obiectiv în ultima vreme.
Pentru a îngusta spaţiul de manevră al băncilor, Ministerul Finanţelor a restrâns substanţial volumul emisiunilor de titluri de stat programate pentru lunile iunie şi iulie. În iunie, din 3,5 mld. lei Finanţele au luat din piaţă numai 40%, în timp ce în iulie au împrumutat 70% dintr-o sumă totală anunţată de numai 2,25 mld. lei, programul licitaţiilor pe luna în curs fiind deja încheiat. În prima parte a anului Trezoreria aspira din piaţă peste 4 mld. lei pe lună, profitând de scăderea constantă a dobânzilor.
În plus, statul a restrâns dramatic oferta de titluri pe termen scurt, astfel că pentru iulie a prevăzut o singură licitaţie de certificate de trezorerie cu scadenţa la 11 luni, de 700 mil. lei.
În aceste condiţii, alternativele de plasament ale băncilor se reduc puternic, fiind cunoscut că în perioadele în care piaţa se aşteaptă la majorări ale dobânzilor creşte cererea pentru instrumente pe termen scurt. De această dată, Finanţele au decis să diminueze la maximum oferta de asemenea instrumente, mărind presiunea asupra trezorierilor din bănci pentru a lua în calcul investiţiile în obligaţiuni pe termene de cel puţin doi ani.
În trecut, "reflexul" era ca statul să se concentreze pe finanţări pe termen scurt ca reacţie la presiunile pieţei de creştere a dobânzilor.
Acum, înfruntarea dintre Finanţe şi bănci se poate desfăşura "de la egal la egal". La cârma Trezoreriei statului se află de cinci luni Cristian Sporiş, fostul şef al trezoreriei Raiffeisen, care cunoaşte cu precizie maniera în care trezorierii din bănci îşi fac socotelile şi astfel poate aplica tactici noi de contracare a aşteptărilor de creştere a dobânzilor care au revenit pe piaţă odată cu agravarea tensiunilor de pe scena politică, dar care nu au neapărat susţinere în evoluţia principalilor parametri din economie.
Dincolo de experienţa câştigată ca trezorier de bancă, actualul şef al Trezoreriei statului are o poziţie confortabilă dată de rezerva-tampon de valută acumulată în conturi începând de anul trecut şi care ar trebui să se ridice la circa 4 mld. euro, după ce în primăvară ajunsese chiar la 5 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
