Calmul a revenit in ultima luna pe pietele valutara si monetara, dupa valul de iesiri ale jucatorilor nerezidenti care a dat multe batai de cap dealerilor la inceputul lui mai.
Cursul leului fata de euro a oscilat intr-o banda ingusta de numai cativa bani, in timp ce dobanzile pe piata monetara s-au consolidat deasupra nivelului de 8% pe an, in conditiile in care numai jucatorii locali si-au facut simtita prezenta.
Desi analistii se asteapta ca lunile de vara sa aduca o crestere a intrarilor de valuta, alimentate de remiterile muncitorilor din strainatate, asa cum s-a intamplat in anii trecuti, in piata nu apar miscari evidente. Dealerii spun ca intrarile pe casele de schimb raman la nivelurile din lunile anterioare.
In aceste conditii, nici speculatorii straini, nici bancile locale nu risca sa ia pozitii, preferand sa ramana in expectativa. Singurul eveniment intern care ar putea sa scoata piata din aceasta perioada de acalmie pare sa fie o noua majorare a dobanzii de politica monetara, in timp ce de pe pietele externe nu se asteapta stiri importante.
Pana de curand, asteptarile analistilor privind o eventuala majorare a ratei la urmatoarea sedinta de politica monetara a BNR, programata pentru 27 iunie erau limitate. Mai ales dupa ce inflatia pe luna mai a crescut la 0,6%, pe fondul majorarii importante a unor accize, ramanand insa sub asteptarile pietei.
Decizia recenta a Ministerului Finantelor de a majora deficitul bugetar de la 0,9% la 2% din PIB programat pentru anul acesta a modificat insa asteptarile pietei. O crestere a cheltuielilor guvernamentale ar atrage dupa sine cresterea presiunilor inflationiste, chiar daca ministrul finantelor a mentionat, la anuntarea acestei decizii, ca banii vor merge in special in investitii in infrastructura. De altfel, dupa primele cinci luni bugetul de stat inregistra inca un excedent, ceea ce presupune ca cea mai mare parte a cheltuielilor vor fi din nou comasate intr-o perioada scurta, la sfarsitul anului, putand astfel sa genereze presiuni inflationiste suplimentare.
Pe de alta parte, Finantele au anuntat si intentia de a relua din aceasta toamna licitatiile pentru vanzarea de obligatiuni pe piata locala, fiind posibil chiar sa apeleze la pietele externe, incepand de anul viitor. De la inceputul lui 2006, Ministerul Finantelor a anulat toate licitatiile planificate pentru vanzarea de obligatiuni pe piata interna, motivandu-si deciziile prin surplusul de lichiditati existent la Trezorerie.
Reluarea imprumuturilor statului de pe piata locala ar usura sarcina bancii centrale de drenare a excesului de lichiditati din piata monetara, reducand costurile semnificative legate de aceste operatiuni. Si dealerii se plang ca lipsa titlurilor de stat face practic imposibil un management coerent al fondurilor.
Guvernatorul BNR acceptase inca de lunile trecute ca inflatia pentru anul acesta ar putea sa depaseasca chiar si prognoza initiala, apropiindu-se de 6,8% (cu 1,8 puncte peste tinta oficial asumata). Perspectiva majorarii semnificative a deficitului bugetar (dupa ce recent fusese aprobata adancirea acestuia de la 0,3% la 0,9% din PIB) pune sub semnul intrebarii si noua estimare privind inflatia, majoritatea analistilor considerand ca aceasta va depasi 7%.
In aceste conditii, probabilitatea unei majorari a dobanzii de interventie (prima din februarie) creste. De altfel, comunicatul publicat dupa ultima sedinta de politica monetara, de la inceputul lui mai, continea mai multe argumente justificative pentru o crestere a ratei dobanzii decat pentru mentinerea acesteia. La acel moment, analistii au remarcat tonul grav, care ar fi insotit in mod natural o decizie de intarire a conditiilor de politica monetara. BNR consemna atunci "persistenta caracterului nesustenabil al ritmului de expansiune a consumului" sustinut de expansiunea creditului, accentuarea dezechilibrului extern si inrautatirea perspectivelor inflationiste.
In alta ordine de idei, majorarile dobanzilor la dolar si la euro pe pietele internationale, precum si perspectivele de continuare a acestor miscari, au redus semnificativ apetitul investitorilor speculatori pentru pietele emergente, unde riscul perceput este mai mare. Acestia au preferat sa-si plaseze banii in active mai sigure, in special in titluri emise de Trezoreria Statelor Unite.
Aceasta reorientare a fondurilor pe plan international a alimentat prabusirea burselor si a monedelor de pe pietele emergente din regiune.
Cresterile de dobanzi pe plan international lasa BNR mai mult loc de manevra pentru intarirea politicii monetare pe plan local, fara sa mai alimenteze riscul antrenarii unor noi intrari semnificative de capital seculativ. Desi miscarea de inchidere a pozitiilor s-a intins pana in prezent pe pietele vecine, leul nu a mai fost afectat de aceste fluctuatii. Astfel, dupa ce toata luna mai si in prima parte a lui iunie leul s-a miscat in dependenta directa cu zlotul polonez, ultimele saptamani au adus o decuplare a evolutiilor celor doua monede.
In timp ce forintul maghiar si zlotul s-au depreciat pana la niveluri minime ale anului, leul a continuat sa oscileze in banda sa, intre 3,51 si 3,55 lei/euro. Mai mult, evolutiile din ultimele saptamani au intarit chiar increderea jucatorilor in aceasta banda. De fiecare data cand euro s-a apropiat de 3,55 lei au aparut in piata interese de vanzare de valuta, in timp ce scaderea cotatiilor sub 3,52 lei/euro a atras cumparari de valuta.
Volatilitatea mai mare din luna mai a adus si volume record de tranzactionare pe piata valutara. Luna trecuta s-au tranzactionat pe piata putin peste 15 miliarde de euro, un maxim istoric, care depaseste usor precedentul record, stabilit in martie anul acesta.
Pe de alta parte, volumele tranzactionate pe piata monetara au coborat sensibil, odata cu iesirea jucatorilor speculativi. Astfel, in afara operatiunilor cu BNR, volumele tranzactionate pe piata monetara sunt modeste, coborand frecvent sub nivelul de un miliard de lei (290 de milioane de euro) pe zi. Sumele tranzactionate sunt plasate oricum pe scadente scurte, de pana intr-o luna, in timp ce pentru scadentele mai mari de 3 luni lichiditatea este aproape zero.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
