Ajustarea nivelurilor rezervelor minime obligatorii (RMO) la valuta pe care bancile comerciale trebuie sa le constituie la BNR ar crea probleme de management al lichiditatii pe piata fie ca reducerea ar avea loc gradual, fie brusc, apreciaza guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
"In cazul unei reduceri graduale, resursele eliberate vor fi absorbite in noi credite in valuta. La o reducere semnificativa, de 10 puncte procentuale, resursele eliberate vor fi utilizate partial pentru noi credite si partial pentru rambursarea liniilor de credit de la bancile-mama", a spus Isarescu in cadrul unei disertatii sustinute saptamana trecuta cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universitatii de Vest din Timisoara.
Isarescu mentioneaza insa ca in cazul reducerii mai ample, rambursarea unei parti din datoria pe termen scurt a bancilor sub forma liniilor de credit ar diminua vulnerabilitatea externa a bancilor locale.
Oricum, o noua majorare a ratei rezervelor este exclusa, chiar daca rabufnirea inflatiei ar putea cere, teoretic, si intarirea celui mai eficient instrument de control al lichiditatii de pe piata, inclusiv din punctul de vedere al costurilor BNR.
"Nivelul actual al rezervelor este foarte ridicat, o crestere a acestuia putand genera distorsiuni", a spus guvernatorul.
Din iulie 2006, BNR mentine rezervele minime obligatorii la niveluri de 20% la lei si 40% la valuta.
Nivelul ridicat al rezervelor la valuta a determinat bancile sa recurga la asa-numitele exporturi de credite in moneda straina, care au ajuns sa fie inregistrate in bilanturile bancilor-mama sau sa fie acordate direct din afara.
Creditele respective s-au reflectat in cresterea exploziva a datoriei externe pe termen scurt, fiind principala solutie gasita de bancile locale pentru a concura cu jucatorii straini care opereaza pe piata direct din afara.
In urma cu o saptamana, Isarescu a afirmat ca membrii Consiliului de Administratie au hotarat in sedinta din 31 octombrie sa amane decizia de reducere a ratei rezervelor minime obligatorii (RMO), fara a preciza daca era in discutie reducerea doar la valuta sau si la lei.
De asemenea, banca centrala ar fi avut in vedere noi pasi de aliniere a regimului RMO la standardele Bancii Centrale Europene, insa amanarile au fost hotarate ca masuri de reactie la cresterea peste asteptari a inflatiei.
In primavara trecuta, guvernatorul spunea ca banca centrala va avea grija ca dobanda reala, data de diferenta fata de rata inflatiei, sa ramana consistenta pentru a permite inceperea procesului de reducere a rezervelor minime obligatorii.
Apoi, la jumatatea lui octombrie, Isarescu vorbea chiar despre "obligatia" ca BNR sa reduca rezervele minime.
"Am intrat intr-un club (UE, n.r.) si nu avem incotro. Instrumentul rezervelor minime obligatorii devine din ce in ce mai ineficient, mai ales ca bancile europene pot sa faca direct afaceri in Romania, fara sa fie prezente aici", declara Isarescu.
Cresterea-soc a inflatiei a dat insa pest cap planurile de relaxare a regimului rezervelor minime. Urmatoarea ocazie de reducere a ratelor ar fi la inceputul lunii ianuarie, cand este programata prima sedinta de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR. Bancile locale vor fi incheiat astfel primul an de cand Romania este membra a UE cu rate ale RMO mult mai mari decat in tarile vecine.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
