Kristalina Georgieva, economista din Bulgaria, care a devenit noul şef a FMI avertizează: Economia mondială trebuie să fie pregătită să facă faţă viitorului declin

„În acest context rolul FMI nu a fost niciodată mai important.“

Kristalina Georgieva, economista din Bulgaria care a fost recent numită la şefia Fondului Monetar Internaţional, a avertizat că economia mondială trebuie să se pregătească să facă faţă unei noi perioade de declin, potrivit The Guardian.

Aceasta a remarcat că preia condu­ce­rea organizaţiei cu sediul în Washington într-o perioadă în care creş­terea economică încetineşte, ten­siu­nile comerciale sunt în creştere, iar datoriile se situează la niveluri record.

Georgieva, fost director executiv al Băncii Mon­diale, a devenit prima persoană dintr-o economie emer­gentă care conduce FMI. Aceasta îi va lua locul Christinei Lagarde, care preia conducerea Băncii Centrale Europene.

Economista de 66 de ani, fiica unui inginer civil, a studiat economie politică şi sociologie la Institutul de Economie Karl Marx din Sofia într-o perioadă în care Bulgaria era condusă încă de comunişti, potrivit BBC.

Aceasta a deţinut diverse rolul în cadrul Băncii Mondiale şi Comisiei Europene.

În mod normal, Georgieva ar fi fost considerată prea în vârstă pentru a fi şeful FMI, însă în urma pre­­siunilor Franţei, FMI a renunţat la limita de vârstă de 65 de ani pentru candidaţi.

Aceasta a fost desemnată pentru un mandat de cinci ani la şefia FMI începând cu 1 octombrie.

Bulgăroaica a fost susţinută de preşedintele francez Emmanuel Macron şi a câştigat susţinerea res­tului Uniunii Europene luna trecută, cât şi pe cea tacită a SUA. Potrivit unei reguli nescrise, FMI a fost condus de un european de la crearea sa după cel de-al doilea război mondial. Candidaţii la şefia or­ga­nizaţiei-soră, Banca Mondială, sunt decişi de Washington.

„FMI este o instituţie unică cu o istorie extra­or­dinară. Sunt ferm încrezătoare în mandatul acestuia de a ajuta la asigurarea stabilităţii sistemului mon­dial economic şi financiar prin cooperare inter­na­ţională. Într-adevăr, în opinia mea, rolul Fondului nu a fost niciodată mai important“, a declarat noua şefă a FMI, potrivit The Guardian.

Potrivit acesteia, obiectivele FMI pe termen lung vizează soluţionarea unor probleme ca „inega­li­tăţile, riscurile privind climatul şi schimbările teh­nologice rapide“.

Georgieva îşi începe mandatul la timp pentru reuniunea anuală a FMI. Reuniunea miniştrilor de finan­ţe şi guvernatorilor de bănci centrale va fi dominată de necesitatea de a contracara amenin­ţarea unei recesiuni mondiale, de a tempera tensiu­nile comerciale dintre China şi SUA şi a minimiza ris­curile unui Brexit fără acord.

Din poziţia de şefă a FMI, Georgieva se va confrunta imediat cu criza economică din Argenti­na, care anul trecut a negociat cel mai mare împru­mut din istoria fondului, de 56 miliarde de dolari, în schimbul reformelor fiscale.

Fondul analizează noul plan al ţării privind datoriile pentru a determina dacă va elibera următoarea tranşă din împrumut.

Georgieva se va confrunta de asemenea cu o eco­nomie mondială în curs de încetinire pe fondul temerilor privind posibile recesiuni în Germania şi Italia în contextul impactului războiului comercial dintre SUA şi China asupra încrederii sectorului de business şi pieţelor financiare, potrivit Bloomberg.

Nesiguranţa legată de Brexit amplifică de asemenea perspectivele îngrijorătoare privind economia mondială, economia aşteptată de FMI să avanseze cu 3,2% în acest an, cel mai slab ritm de la criza financiară. Fondul va publica noi proiecţii luna viitoare în cadrul reuniunii sale anuale din Washington.

ONU avertizează de asemenea că creşterea mai slabă din ţările avansate şi aflate în curs de dezvol­tare înseamnă că o posibilă intrare a economiei mondiale în recesiune în 2020 reprezintă un pericol clar şi prezent, scrie The Guardian.

Într-un raport, Unctad, organismul pentru comerţ şi dezvoltare din cadrul ONU, avertizează că 2019 va aduce cea mai slabă expansiune dintr-un deceniu, existând riscul ca încetinirea să se transfor­me în declin anul viitor.

Potrivit ONU, semnalele de avertizare privesc războaiele comerciale, oscilaţiile monetare, posibili­tatea unui Brexit fără acord şi mişcări ale dobânzilor pe termen lung şi există puţine semne că strategii ar fi pregătiţi pentru furtuna viitoare.

Miniştrii de finanţe şi băncile centrale ar trebui să scape de „obsesia legată de preţurile acţiunilor, câştigurile trimestriale şi încrederea investitorilor“ şi să se concentreze în plus pe crearea de locuri de muncă, creşterea salariilor şi investiţiilor publice.

catalina.apostoiu@zf.ro