Liviu Voinea, viceguvernator BNR, spune că pentru România, riscurile din 2017 sunt mai mult externe decât interne, având în vedere că expunerea pe euro s-a redus foarte mult, iar creşterea economică nu a adus dezechilibre majore.
”Când vorbesc despre riscuri externe, mă refer la Brexit, Statele Unite şi scăderea economică din Europa. Intern, atâta timp cât România îşi menţine echilibrele macroeconomice, iar deficitul bugetar sub 3% din PIB, nu vor fi probleme, a menţionat viceguvernatorul la Viena într-o discuţie cu ZF la conferinţa Euromoney.
El a menţionat că riscul de contagiune în România din Statele Unite (creşterea dobânzilor) este nesemnificativ, având în vedere că firmele şi populaţia nu prea au expunere pe dolar, iar pe euro expunerea a scăzut de la 70% la 43% în totalitatea creditelor acordate.
La începutul crizei, companiile şi populaţia erau supra-expuse pe euro, ceea ce a determinat intervenţia FMI şi a marilor creditori internaţionali, care au acordat României un împrumut de 20 de miliarde de euro pentru a preveni deprecierea cursului şi a acoperi necesarul de valută al României, care se confrunta cu ieşiri private de capital.
Voinea a spus că creşterea economică de peste 4% ”nu este nesustenabilă”, având în vedere că aceasta a adus doar o creştere moderată a deficitului de cont curent, iar crerea internă a fost acoperită de către oferta internă şi mult mai puţin din importuri decât în perioada de boom economic de acum 10 ani.
Voinea a spus că acum România este mult mai bine pregătită, iar BNR are instrumente de intervenţie, altele decât creştrea dobânzilor, în caz că creditarea se supraîncălzeşte.
Deşi creşterea creditării, în special pe partea de retail, este de două cifre, BNR consideră că nu există o supraîncălzire.
La Viena, principala temă a investitorilor străini legată de România a fost deficitul bugetar. Voinea spune că atâta timp cât noul guvern va menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB, nu vor fi probleme.
El spune că la începutul acestui an, pe piaţa de la Bucureşti se constată o atitudine de aşteptare din partea investitorilor, pentru că există o neclaritate legată de deficitul bugetar din 2017 şi cum noul guvern se va încadra în acesta.
Această atitudine de ”wait-and-see” s-a manifestat pe piaţa titlurilor de stat, unde au intrat mai puţini bani, iar dobânzile au crescut uşor.
Voinea spune că România are un necesar de finanţare în acest an de aproximativ 9% din PIB, necesar care este sustenabil şi poate fi acoperit.
Dincolo de inflaţie, BNR are ca obiectiv stabilitatea financiară, a spus Voinea. Din acest punct de vedere, situaţia creditelor neperformante din băncile din România s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii trei ani, rata de NPL-uri scăzând de la 22% la 9,6%.
Voinea spune că BNR vrea o scădere în continuare a ratei de NPL-uri, dar fără să aibă în minte o anumită ţintă. La nivel european, rata de credite neperformante este de 6%.
În privinţa adoptării euro, viceguvernatorul a spus că este o decizie politică, nu de politică monetară a BNR. România îndeplineşe din 2014 criteriile de adoptare a monedei unice europene, mai puţin acum cea de inflaţie, care a scăzut prea mult, dar a amânat decizia de adoptare a euro de două ori până acum, următoarea ţintă fiind 2019-2020.
O întrebare pusă viceguvernatorilor băncilor centrale din Europa Centrală şi de Est, prezenţi la Viena, a fost legată de independenţă băncii centrale în noile condiţii, mai ales în statele în care puterea politică a câştigat teren.
Voinea spune că în România nu sunt probleme cu independenţa băncii centrale: ”Independenţa băncii centrale merge bine până acum”
