Bănci și Asigurări

Lucian Croitoru, BNR: După 2019, politica monetară a fost aplicată doar pentru a genera mai multi banii, fapt care a dus la creşterea inflaţiei. Politica monetară nu poate să reducă inflaţia de una singură, ci trebuie susţinută cu o politică fiscală. Dacă societatea nu este pregatită să accepte o inflaţie mare, atunci nu poate să gasească soluţii

Lucian Croitoru, BNR: După 2019, politica monetară a...

Autor: Daniel Belu

15.09.2022, 12:29 287

Politica monetară nu poate sa reducă inflaţia de una singură, ci trebuie susţinută cu o politică fiscală puternică, consideră Lucian Croitoru, unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români, care de 24 de ani este lângă guvernatorul BNR.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna august la 15,3%, după ce în luna iulie a fost de 15%, arată datele de la Institutul Naţional de Stratistică (INS).

„După 2019 politica monetară a fost aplicată doar pentru a genera mai multi banii, fapt care a dus la creştera inflaţiei. Politica monetară nu poate să reducă inflaţia de una singură, ci trebuie susţinută cu o politică fiscală. Nu contează cât de tare este o bancă centrală, dacă politica fiscală nu este suficient de puternică”, a spus Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

El a fost prezent Summitul Europei de Est 2022 „Turnaround: O industrie rezilientă”, care a avut loc pe 13 septembrie 2022, la Bucureşti.

La mijlocul lunii august, BNR a redus cadenţa şi a crescut dobânda-cheie cu 0,75 puncte procentuale (pp), de la 4,75% până la 5,50%, unul dintre principalele motive fiind calmarea inflaţiei, după avansul de 15%.

Rata anuală a inflaţiei în luna august 2022 comparativ cu luna august 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a fost 13,3%, iar preţurile unor alimente, cum sunt cartofii sau uleiul, au avut creşteri de 50% în aceeaşi perioadă arată datele de la INS.

„Dacă societatea nu este pregatită să accepte o inflaţie mare, atunci nu poate să gasească soluţii. Toţi participăm la acest proces inflaţionist, pentru că fiecare are preferinţele sale şi există atât de multe preferinţe, încât este imposibil să le grupăm şi să le analizăm în mod practic, dar politicienii şi guvernul sunt capabili să vadă aceste preferinte şi să le grupeze în trei categorii: creştere economică, solidaritate şi sustenabilitate”, a spus Lucian Croitoru.

Bogdan Pleşuvescu, CEO al Victoriabank din Republica Moldova, susţine că a colaborat cu guvernul din Republica Moldova şi a susţinut un program guvernamental de a curăţa sistemul bancar, sistemul de asigurări, sistemul financiar şi judiciar.

„Pentru unele sectoare acest program a fost un succes, însă pentru altele mai este de lucru.”

În ceea ce priveşte sistemul bancar, Pleşuvescu menţionează că lucrează cu guvernul pentru a încerca să rezolve problema inflaţiei din Republica Moldova, unde rata inflaţiei a ajuns la 35%.

De departe, cea mai mare inflaţie se înregistrează în Turcia.

„În acest moment în Turcia ne focusăm pe scăderea ratei şomajului, nu pe rata inflaţiei. Rata dobanzi oficial este undeva la 30%. În unele sectoare este foarte de greu să obţii fonduri, aşa că, din păcate, unele companii au nevoie de restructurări sau de fonduri din străinătate. Inflaţia este mare şi supraviţuirea este cel mai important lucru pentru companiile noastre. Rata inflaţiei a crescut extrem de repede, în 6-8 luni, aşa că este greu pentru companii să supravieţuiască în aceste condiţii, în special pentru companiile mici”, a precizat Önder Yılmaz, vicepreşedinte al TMA Türkiye.

Inflaţia în Turcia aproape a ajuns la 80%.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO