Patria Credit, o companie de microfinanţare controlată defondurile de investiţii Romanian-American Enterprise Fund (RAEF) şiBalkan Accession Fund (BAF), mizează pe dezvoltarea unei reţele depână la 100 de unităţi, preponderent în mediul rural, pentru a-şicrea loc pe piaţă. Compania vizează în special afacerile micro şiproducători agricoli, cu afaceri anuale de cel mult jumătate demilion de euro şi care nu au nevoie de finanţări de mai mult de50.000 de euro.
"Este o zonă exclusă şi financiar şi geografic. Băncile trateazăaceste afaceri ca pe clienţi de retail şi le evaluează în sistem descoring, unde fie te califici, fie nu. Noi facem o evaluareindividuală, în care trebuie să cunoşti omul, businessul şicapacitatea de rambursare", spune Bogdan Merfea, 52 de ani,directorul general al Patria Credit.
Compania are credite în sold de 36 de milioane de euro, fiindîncadrată de BNR în Registrul Special al IFN-urilor, pe care lesupraveghează îndeaproape, considerând că au o activitatesemnificativă.
Pentru anul acesta compania şi-a bugetat să acorde credite de 24de milioane de euro.
"În prezent dăm credite de 1,4 milioane de euro pe lună, dublufaţă de ce se întâmpla în urmă cu un an, dar vrem să ajungem ladouă milioane de euro", afirmă Merfea.
În 2009 Patria Credit a aplicat la BNR pentru obţinerea uneilicenţe bancare. Autoritatea monetară nu şi-a dat însă acordul,explicaţia dată de Horia Manda, managing partner la Axxess Capital,compania care administrează fondurile RAEF şi BAF, fiind tocmaistructura acţionariatului. Cele două fonduri au prin statut operioadă de viaţă limitată, până în 2013, situaţie cu care BNR nu afost confortabilă, întrucât nu era clar cine ar fi susţinut bancacu capital după acel moment.
În aceste condiţii, compania este nevoită să se bazeze pefonduri împrumutate de la alte instituţii financiare pentru a-şifinanţa activitatea de creditare. În martie, a contractat un creditde 25 de milioane de euro de la The Overseas Private InvestmentCorporation (OPIC), iar până în trimestrul patru ar trebui să maiatragă împrumuturi de încă 12 milioane de euro, de la alteinstituţii specializate în susţinerea activităţilor demicrofinanţare.
Din punct de vedere operaţional, Patria Credit a făcut aproapetoţi paşii necesari pentru a funcţiona după rigorile unei băncicomerciale, iar structura va fi păstrată.
Compania va deschide anul acesta 18 unităţi, ajungând astfel lao reţea teritorială de 41 de unităţi. Până în 2013 ţinta este săajungă la 100 de unităţi.
"În trei-patru ani vrem să avem peste 60% din unităţi în mediulrural sau mic urban. Unităţile din mediul rural vor acoperi o razăde 30 kilometri, iar managerii de relaţii vor merge frecvent lalocuinţa clienţilor", spune Merfea.
În paralel cu reţeaua teritorială, Patria Credit dezvoltă şi oforţă de vânzări mobilă, care ar trebui să ajungă până la sfârşitulanului la 100 de manageri de relaţii. Totodată, vor fi utilizate şiparteneriate cu brokeri sau chiar distribuitori de echipamenteagricole.
Pe această nişă acţionează deja ProCredit Bank, care şi-a opritînsă expansiunea în ultimii ani, rămânând cu o reţea teritorială depână în 50 de unităţi. Şi ProCredit şi-a început activitatea tot cao societate de microfinanţare, obţinând licenţă bancară laînceputul anilor 2000.
Creditul mediu în mediul rural, 1.500 deeuro
Şeful de la Patria Credit spune că a forţat în ultimele luni peacordarea unui număr mai mare de credite, dar de valoare mai mică,astfel încât să obţină şi o dispersie mai mare a riscului. Înaceste condiţii, valoarea medie a unui credit acordat în mediulurban este de circa 11.000 de euro, în timp ce în mediul rural estechiar mai mică, de 1.500 de euro. Creditele sunt acordate îngeneral în lei, dar şi în euro sau dolari.
Merfea spune că în general creditele sunt acordate cu garanţiireale sau cel puţin cu giranţi, astfel că şi calitateaportofoliului rămâne mulţumitoare pentru actualul context.
Ponderea creditelor cu întârzieri la plata ratelor mai vechi de90 de zile (care se clasifică drept "pierdere" şi se provizioneazăintegral potrivit normelor BNR) este în prezent de 8,1%, faţă deaproape 14%, în cazul sistemului bancar.
În aceste condiţii, deşi compania obţine un profit operaţionalmodest, rezultatul net al activităţii rămâne pe minus.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
