♦ De la un ritm de scădere de 12% al numărului de tranzacţii imobiliare individuale în ultimul an, declinul a ajuns la - 31% în primele trei luni din 2023 ♦ Cât de expuse sunt băncile pe piaţa imobiliară?
Norii negri încep să se adune şi pe piaţa imobiliară autohtonă, în primul trimestru (T1) din 2023 reducerea activităţii de tranzacţionare fiind mai accentuată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât în zona Capitalei (-24%), cât şi în restul ţării (-31%).
Privind retrospectiv, în ultimul an, respectiv în perioada aprilie 2022 - martie 2023 numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12% la nivel naţional faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 165.364 la finalul lunii martie, în timp ce în intervalul aprilie 2021 – martie 2022 numărul de tranzacţii pe piaţa imobiliară rezidenţială avusese o creştere cu 37%, după cum reiese din datele BNR.
La nivel internaţional, furtuna imobiliară a început să-şi facă simţită prezenţa. Pieţele imobiliare din unele ţări europene, printre care Marea Britanie, Germania şi Suedia, sunt în corzi, preţurile fiind în declin.
Făcând corelaţia dintre evoluţia pieţei imobiliare din România şi piaţa creditării ipotecare, banca centrală a evidenţiat faptul că activitatea pe piaţa imobiliară rezidenţială a înregistrat totuşi în ultimul an un declin mai puţin pronunţat faţă de creditarea ipotecară, care a scăzut cu 20%.
„Numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12% la nivel naţional în perioada aprilie 2022-martie 2023 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce numărul de credite ipotecare s-a redus cu 20%. Ponderea creditelor ipotecare în total tranzacţii imobiliare a scăzut de la 39% în perioada aprilie 2021-martie 2022 la 32% în perioada aprilie 2022-martie 2023, şi se situează cu aproximativ 20 de puncte procentuale sub maximul din 2020“, se arată în cel mai recent raport al BNR asupra stabilităţii financiare. Cererea a fost mai robustă în zona Bucureşti-Ilfov, unde numărul de tranzacţii a fost constant, în timp ce în restul ţării s-a înregistrat o scădere de 16% în ultimul an.
Scăderea apetitului românilor pentru locuinţe pe credit în primul trimestru din acest an, într-un context caracterizat de inflaţie mare şi creştere a dobânzilor, s-a văzut şi în cifrele privind volumul creditelor ipotecare noi. Deja pe piaţa bancară românească unele bănci în căutare de clienţi au lansat tot felul de oferte promoţionale pentru refinanţarea creditelor ipotecare, cu dobânzi mai mici, fixe pentru mai mulţi ani.
Evoluţia sectorului imobiliar rezidenţial afectează băncile, având în vedere că expunerile instituţiilor de credit în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială sunt importante, reprezentând 70% din creditele acordate populaţiei, respectiv 16% din total active bancare de la final de 2022, adică 112,2 mld. lei.
Şi expunerile sectorului bancar faţă de segmentul imobiliar comercial sunt la un nivel ridicat, reprezentând 50% din totalul creditelor acordate companiilor, conform BNR.
Expunerile directe le băncilor către sectoarele construcţii şi imobiliare totalizează 34,7 mld. lei (martie 2023), în creştere cu 15% în termeni anuali. În cazul expunerilor indirecte, însemnând credite garantate cu imobile, acestea au ajuns la 55,4 mld. lei (8% creştere în termeni anuali la martie 2023).
