"România se află într-o situaţie cu obiective conflictuale:avantajul său puternic sunt fondurile disponibile de la UE, darpentru a putea fi folosite este nevoie şi de finanţareguvernamentală. Dacă se alocă bani de la buget, sunt încălcateţintele de deficit stabilite cu FMI şi apare un conflict de«interese». FMI ar putea relaxa ţintele pentru ca fondurileeuropene să fie folosite. Acesta va fi un exerciţiu foarteinteresant în lunile următoare", a declarat şeful Erste.
Băncile au un interes direct în succesul unui asemenea demers,având în vedere că mulţi antreprenori şi autorităţi publice aunevoie de credite pentru a putea cofinanţa fondurile europene pecare încearcă să le obţină.
Rămâne de văzut dacă lobby-ul bancar în această direcţie va fi lafel de puternic ca în cazul modificărilor solicitate la Ordonanţa50 privind contractele de credite pentru persoane fizice.
Cert este că multe proiecte cu finanţare europeană sunt anulate saueşuează pe parcurs fie pentru că alocările bugetare pentrucofinanţări se întrerup, fie pentru că proiectele respective nu potobţine şi finanţare bancară.
Manfred Wimmer, CFO al Erste Group şi fost preşedinte executivinterimar al BCR, subliniază poziţia de dependenţă a statului faţăde cele mai puternice bănci de pe piaţa locală.
"Din 2009 băncile cu interes strategic în România au fost parte aacordului cu FMI, şi-au menţinut expunerile şi au reprezentat osursă substanţială de finanţare a guvernului. Probabil că aceastăfinanţare va continua şi chiar va creşte într-o anumită măsură", adeclarat Wimmer.
Întrebat de un analist care ar fi alternativele guvernului pentrufinanţarea deficitului bugetar în eventualitatea în care acordul cuFMI ar deraia, Wimmer apreciază că statul se va întoarce tot sprebăncile care au interese în România.
Din punctul de vedere al politicilor pe care le-ar putea urmaguvernul în perioada următoare, oficialul Erste se aşteaptă lamenţinerea direcţiilor actuale.
"Probabil vor continua cu reducerile de cheltuieli şi cu măsurilede austeritate în măsura în care o vor putea face fără să se ajungăla vreo revoluţie."
Cu ocazia prezentării rezultatelor financiare ale Erste la nouăluni, reprezentanţii grupului austriac au primit foarte multeîntrebări privind atât situaţia generală din România, cât şicifrele raportate pentru BCR, cea mai mare bancă locală şi cea maimare investiţie a Erste.
Treichl spune că sunt unele semne că economia şi-ar putea revenianul viitor, însă nu atât de mult ca în cazul Cehiei, de exemplu.El vede în continuare presiuni mari pe IMM-uri şi pe microfirme,activitatea fiind foarte redusă şi fără perspective de îmbunătăţirepână în 2011.
La nivel macroeconomic, el consideră că România are marele avantajal datoriei publice externe reduse, avantaj pe care alte ţări nu îlau. La sfârşitul lunii august, datoria publică externă pe termenmediu şi lung se ridica la 13,5 mld. euro, la care se adăugau 5,7mld. euro bani de la FMI care au mers direct la finanţareadeficitului bugetar. "Problema României este că nimeni nu ocreditează şi din cauza asta au nevoie de FMI."
În general, Treichl rămâne la opinia că România are multe probleme"auto-create".
Treichl nu crede că politicienii români sunt în stare săadopte o taxă specială pe bănci
"Nu cred că înRomânia va fi introdusă o taxă pe bănci pentru că ar trebui capoliticienii să cadă de acord pe o temă şi cum ei nu pot cădea deacord pe nimic în general, nu văd de ce ar face-o în cazul taxăriibăncilor", afirmă Treichl.
El spune că au fost unele discuţii în urmă cu câteva luni - deşiacestea nu au fost făcute publice de vreo autoritate a statului,dar deocamdată "este linişte".
Solicitat să ofere amănunte de la faţa locului, Dominic Bruynseels,CEO al BCR, a explicat posibila apropiere dintre guvernele român şiungar pe această temă prin faptul că UDMR, partid care reprezintăminoritatea maghiară de circa 15% din România, are un cuvânt despus în coaliţia guvernamentală de la Bucureşti.
"În prezent este linişte pe frontul taxei bancare."
Ungaria şi-a atras protestele vehemente ale bancherilor după ce aintrodus în iulie o taxă specială de 0,5% pe activele bancare depeste 180 mil. euro (minus active interbancare).
Treichl spune că marea întrebare este când va apărea o taxă lanivelul întregii Uniuni Europene. "Cred că va veni la un momentdat, în 2011 sau 2012, iar atunci Ungaria se va alinia probabil laacel nivel."
În România oficialităţile nu s-au pronunţat pe acest subiect cuexcepţia ministrului mediului Laszlo Borbely, vicepreşedinte alUDMR, care a declarat că susţine aplicarea şi în România a uneitaxe bancare.
În Ungaria, guvernul a trecut şi peste opoziţia FMI, în condiţiileîn care acordul cu instituţia financiară a şi fost suspendat dinmai multe motive. Este greu de crezut că guvernul de la Bucureştişi-ar asuma un asemenea proiect, în condiţiile în care FMI a ajunssă condiţioneze continuarea acordului de modificarea Ordonanţei 50care i-a supărat pe bancheri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
