Banca Comerciala Romana (BCR) a anticipat corect. Liderul detasat al pietei bancare a dat semnalul reluarii unei tendinte de scadere a dobanzilor la creditele in moneda nationala chiar cu o zi inainte ca ministrul finantelor Mihai Tanasescu sa lanseze un apel catre banci in vederea ieftinirii creditelor in lei "acordate persoanelor fizice", care conteaza cel mai mult in acest an.
"Perspectivele evolutiei economice pentru 2004 si incheierea unui memorandum cu Fondul Monetar International creeaza premisele unei stabilitati economice solide, iar sistemul bancar trebuie sa raspunda", a declarat ieri Tanasescu.
Foarte probabil, BCR anticipeaza si o miscare din partea Bancii Nationale de reducere a dobanzii de interventie cu circa jumatate de punct procentual fata de estimarile pietei, de la nivelul de 21,25% pe an mentinut de mai multe luni.
Iar principala justificare o reprezinta rata inflatiei, actuala dar mai ales prognozata pentru sfarsitul anului, si care reprezinta practic jumatate din dobanda practicata de banca centrala. Ipoteza era confirmata ieri de surse oficiale.
In urma cu un an,Tanasescu facea presiuni similare pentru reducerea dobanzilor, insa intarzierea restructurarilor din economie si mentinerea unei tendinte constant ascendente a arieratelor au determinat ruperea trendului de scadere dupa numai cateva luni. Si astfel, dobanzile au desenat o cocoasa, revenind chiar mai sus de nivelul de unde incepuse scaderea. Cu toate costurile de rigoare pentru cei care s-au grabit sa ia credite mizand tocmai pe promisa tendinta de reducere a dobanzilor.
BNR a intarit atunci apelul guvernului catre banci de reducere a dobanzilor, pentru ca la scurt timp sa fie nevoita sa revina. "In spatele pasului de scadere a inflatiei si apoi a dobanzilor trebuie sa stea programarea detaliata a reformelor. Cand am vrut sa reducem dobanda a trebuit sa revenim. O revenire poate fi mai costisitoare decat un avantaj al reducerii dobanzii chiar daca ghicim inflatia", spune Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.
Ca dobanzile la creditul in lei sunt exagerat de mari, mai ales dupa cresterile din ultimele luni, nu o contesta nimeni. O problema inca si mai mare o constituie diferenta mare dintre dobanzile la credite si dobanzile la depozite. Guvernatorul BNR Mugur Isarescu vorbeste chiar de o "pozitie perfida" a bancilor comerciale, care plaseaza lichiditati la BNR cu 21,25% dobanda pe an, majorandu-si profiturile, in timp ce la depozitele constituite de firme si persoane fizice platesc 16%, iar la credite incaseaza dobanzi si de peste 30%. Toate acestea in conditiile in care inflatia anuala a ajuns la 12,5%, iar tinta de 9% decembrie la decembrie incepe sa nu mai fie pusa la mare indoiala.
Asteptata decizie a BNR de reducere a dobanzilor se va transmite in piata, insa nu semnificativ, avand mai mult valoarea unui semnal. Deocamdata, piata nu anticipeaza reduceri importante, atat timp cat pe piata interbancara dobanda la depozitele plasate de banci la trei luni este mai mare decat la scadenta la o luna si nu invers, cum ar fi normal.
BNR nu poate trece cu vederea riscul ca cererea agregata sa fie scapata de sub control. Si chiar daca mentinerea dobanzilor la nivelurile actuale nu ar rezolva mare lucru, o reducere ar putea mari presiunea de crestere. Oricum, creditul in valuta ramane o alternativa certa, de care piata profita din plin. Solutia de ultim recurs pentru rezolvarea problemei predominantei creditului in valuta ar fi masura brutala a majorarii rezervei minime obligatorii pe care trebuie sa o constituie bancile comerciale, pe care banca centrala nu o ia in calcul.
Bancile comerciale trebuie sa reduca dobanzile pentru creditele acordate persoanelor fizice, avand in vedere evolutiile macroeconomice pozitive din ultima perioada, cum ar fi scaderea inflatiei si cresterea exporturilor, sustine ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu.
In context, el a amintit de intentia BNR de a micsora dobanda la depozitele atrase de la bancile comerciale.
Tanasescu a apreciat ca diferentele de 8-10 puncte procentuale intre dobanzile active si cele pasive sant prea mari. De asemenea, dobanzile de 30% percepute la creditele de consum nu se mai justifica, avand in vedere ca inflatia anualizata este de circa 13%.
Potrivit ministrului Finantelor, reducerea dobanzilor nu va determina o majorare a deficitului de cont curent. El a aratat ca ritmul de crestere a exporturilor a fost, in luna aprilie, mai ridicat decat cel al importurilor, ceea ce favorizeaza reducerea dezechilibrului extern la 5,5% din PIB in acest an.
"Putem sa vedem exemplul anului 2002, cand dobanzile au scazut, iar deficitul contului curent a fost mic. Presiunea pe importurile agroalimentare este mai scazuta acum decat anul trecut si trebuie gasit un punct de inflexiune intre scaderea dobanzilor si cererea agregata, pentru a nu dezechilibra contul curent", sustine Tanasescu.
Ministrul Finantelor a mai spus ca se asteapta la un raspuns pozitiv din partea bancilor comerciale, iar scaderea dobanzilor se va resimti si in cazul imprumuturilor Trezoreriei Statului de pe piata interna.
In aceste conditii, Ministerul Finantelor va putea finanta deficitul bugetar in proportie mai ridicata de pe piata interna. Referindu-se la emisiunea de obligatiuni externe planificata pentru acest an, Tanasescu a precizat ca aceasta a fost amanata pentru a doua jumatate a anului.
"Dupa 1 iulie vom face o analiza pentru a vedea daca mai avem nevoie de surse de finantare de pe pietele externe de capital", a mai spus Tanasescu.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
