Euroexuberanţa din 2017 s-a transformat în doar un an în eurodecepţie. Acum, în zona euro după toamna încetinirii creşterii economice riscă se să instaleze îngheţul. Cel puţin aşa sugerează indicatori ai activităţii economice pentru începutul acestui an.
Cu sectorul manufacturier german intrând într-o fază de contracţie în ianuarie, cu sectorul privat fracez comprimându-se în cel mai rapid ritm din ultimii patru ani, economia zonei euro se îndreaptă spre stagnare, scrie Financial Times.
Îngrijorările provocate de Brexit, incertitudinile şi obstacolele create de războaie comerciale, limitarea transportului din cauza secării râurilor mari din Germania, problemele industriei auto şi protestele perturbatoare din Franţa au erodat elanul companiilor cu afaceri în Europa. În ultima vreme, şi teama de încetinire afectează moralul întreprinzătorilor.
Rezultatul este că economia zonei euro a început anul cu activitatea încetinind la cel mai lent ritm din ultimii cinci ani, arată un indicator realizat de firma IHS Markit, urmărit cu atenţie de companii, factori de decizie şi politicieni pentru indicii despre direcţia pe care o va lua PIB-ul. Indicatorul a ajuns la 50,7 puncte în ianuarie, cel mai slab nivel din ultimele 66 de luni, de la 51,1 puncte în decembrie. Cota este peste pragul de 50 de puncte, ceea ce sugerează că activitatea creşte în continuare şi că economia regiunii nu a intrat încă în recesiune. Însă nivelul atins în ianuarie este un semn că zona euro nu şi-a revenit după slăbiciunea surprinzătoare din trimestrul trei al anului trecut, când creşterea economică a fost de doar 0,2%. În acel trimestru, economia germană a scăzut. Economiştii şi factorii de decizie în politicile economice sperau că slăbiciunea va fi temporară. Noile date arată că problemele sunt de durată. „Atât sectorul manufacturier, cât şi cel al serviciilor sunt aproape de stagnare, ceea ce subliniază scara extinsă a actualei încetiniri. Slăbiciunea curentă a sectorului auto, îngrijorările legate de Brexit, războaiele comerciale şi protestele din Franţa au fost citate de mulţi ca factori care frânează creşterea, însă sondajul arată că o slăbiciune mai profundă s-a instalat la începutul anului“, spune Chris Williamson, economist-şef la IHS Markit. „Companiile sunt îngrijorate că vine o încetinire economică de amploare mai mare.“
Analistului de la ING Bert Colijn sondajul IHS Markit îi sugerează că economia zonei euro aproape că a stagnat în ianuarie şi că primul trimestru al acestui an va fi dezamăgitor.
„Marea întrebare despre economia zonei euro este până unde va încetini aceasta. Era aşteptată o revenire în trimestrul patru, dar chiar şi la începutul anului nou sunt puţine semne de revenire. Ritmul creşterii producţiei este cel mai slab de la mijlocul anului 2013, iar comenzile noi pentru produse au înregistrat cea de-a patra lună de scădere“, a explicat Colijn.
Prestigioasa revistă The Economist apreciază că zona euro a revenit în pragul recesiunii şi că, după două decenii de evoluţii slabe, acest lucru nu ar trebui să surprindă. Euro a fost un eşec economic total, se arată într-o analiză recentă a publicaţiei financiare britanice. Creşterea PIB-ului zonei euro a fost inferioară celor ale altor economii avansate - şi acelaşi este cazul întregii Uniuni Europene -, înainte de criza financiară, în timpul recesiunii globale şi chiar în recentul boom economic. Datele privind PIB-urile europene pentru trimestrul patru al anului trecut, care vor fi publicate luna aceasta, vor confirma probabil că economia italiană s-a contractat două trimestre consecutiv, adică este în recesiune. Germania pare să fi scăpat de recesiune, dar la limită. „Zona euro, formată în ianuarie 1999, s-ar putea să prindă finalul celui de-al doilea deceniu de existenţă în pragul unei noi recesiuni“, notează The Economist.
Colijn, de la ING, crede că rezultatul sondajului IHS Markit a fost influenţat puternic de Franţa. Sondajul realizat în rândul managerilor de achiziţii din companii a găsit că sectorul privat francez a alunecat mai departe în teritoriul negativ în ianuarie. În decembrie, perturbarea afacerilor cauzată de o serie de proteste şi blocaje a avut ca rezultat prima contracţie a sectorului privat din ultimii doi ani şi jumătate. Executivii au raportat o nouă încetinire în ianuarie, activitatea economică înregistrând cel mai abrut declin din ultimii patru ani. Direcţia a fost dată mai ales de activitatea din servicii. Indicatorul pentru acest sector a scăzut de la 49 de puncte în decembrie la
47,5 puncte în ianuarie, cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. Indicele pentru activitatea din servicii şi din sectorul manufacturier a ajuns la minimul ultimelor 50 de luni. „Nu este clar dacă evoluţia slabă a fost cauzată de perturbările produse de proteste sau dacă anticipata încetinire economică globală pentru 2019 începe deja să se instaleze“, spune Eliot Kerr, analist la IHS Markit.
Pentru Germania, cea mai mare economie din UE, indicele arată că activitatea din sectorul manufacturier s-a micşorat pentru prima dată în ultimii patru ani. Acesta este cel mai recent semn că maşinăria de export de 1.600 de miliarde de euro a Germaniei simte dur presiunile încetinirii creşterii globale şi ale incertitudinilor politice.
„Sectorul manufacturier a început să scadă în ianuarie, în condiţiile în care situaţia comenzilor a continuat să se înrăutăţească, expunând cel mai mare declin al comenzilor noi din 2012 încoace“, a explicat Phil Smith, economist la IHS. „Slăbiciuni în sectorul auto au fost din nou raporate de mulţi participanţi, la fel şi frânarea comenzilor din China.“
La reuniunea investitorilor, oamenilor de afaceri, executivilor şi politicienilor de la Davos, Elveţia, ministrul german al economiei Peter Altmaier a atras atenţia asupra pericolelor cu care se va confrunta ţara sa dacă conflictul comercial dintre SUA şi China este lăsat nerezolvat.
Încetinirea şi blocajul economic care ar putea urma repezintă o problemă majoră pentru Banca Centrală Europeană, care în decembrie a tras frâna programului său masiv de achiziţii de active prin care a protejat euro şi economia regiunii după marea criză. Ieri, preşedintele BCE Mario Draghi a declarat că instituţia sa este pregătită să-şi „ajusteze toate instrumentele“ dacă economia întâmpină probleme serioase şi a atenţionat că riscurile cresc. El a vorbit după ce banca a menţinut dobânda pe politică monetară. Luna aceasta, Draghi a avertizat că economia zonei euro este mai slăbită decât s-a estimat.
