Investiţiile în educaţie, în special în şcolile profesionale pentru ca tinerii să înveţe o meserie (meseria este brăţara de aur, nu diploma), reforma sistemului de educaţie la nivel de profesori (ca să nu predea doar teorie, să înveţe şi practică, adică ce cere economia), reprezintă în rezumat ideile comunităţii de business din Sibiu şi din judeţele alăturate pentru dezvoltarea zonei.
„Înapoi la şcoala bine făcută (programe de calificare, promovarea meseriilor, cei care formează ucenici să nu plătească nicio taxă la stat)“; „Proiecte-pilot de învăţământ profesional în jurul unor companii“; „Vrem o şcoală ca afară (dirijarea banilor alocaţi de către stat să se facă de părinţi către şcolile care pot furniza pregătire de care angajaţii au nevoie)“; „Smart România (şcoală, meserie, artă, responsabilitate (echilibru între profitul companiei şi ceea ce dă înapoi către societate), tehnologie (tinerii să inoveze)“; „Formarea de clustere de educaţie (colaborarea între universităţi, cercetare, mediul de afaceri şi administraţia publică)“; „Conect Plus - o conexiune puternică între învătământ, cine produce şi cel care consumă, cu banca alături, care să ne înţeleagă nevoile şi să împartă riscul cu cei care creează valoare (să schimbăm mentalitatea colectivă care este stricată)“; „Modificarea men-talităţilor (o mentalitate schimbată aduce după sine schimbarea tuturor şi a educaţiei, rezolvă şi problema corupţiei“.
Acestea au fost o parte din ideile comunităţii din Sibiu care au licitat în cadrul întâlnirii avute de BCR şi ZF în cadrul proiectului „Cum dezvoltăm România – oportunităţi de afaceri şi dezvoltare locală“. Cei care au venit la întâlnirea de la Sibiu au fost împărţiţi la „13 mese“, ideea fiecărei mese fiind notată de celelalte. Deşi marea majoritate a mers pe educaţie profesională, agricultură sau centru logistic pentru zona centrală ca idei de dezvoltare, ideea care a ieşit pe primul loc a fost paradoxal „Disperaţii“ (masa 11), având ca temă principală corupţia. Mai mult decât atât, această idee de dezvoltare, respectiv scăderea corupţiei, a fost prezentată de un antreprenor italian, cu afaceri în zona Sibiului şi care vorbea româneşte. „Corupţia este destul de mare aici. Şi gândiţi-vă că eu vin dintr-o ţară care a exportat-o. Tema corupţiei este foarte importantă. Până la urmă, să ştiţi că mafia suntem noi... noi o facem, noi o distrugem.“
Pe lângă acest lucru, italianul, care a fost desemnat de cei de la masa lui să prezinte public ideea, a menţionat faptul că „trebuie să dăm oportunitate la tineri să înveţe o meserie... pentru că de facultate (de absolvenţi) sunt sătul“. Avem nevoie de ospătăriţe, care să facă bine această meserie, a spus el.
Judeţul Sibiu se află pe locul nouă în România din punctul de vedere al puterii economice, cu o cifră de afaceri a tuturor companiilor de 28 miliarde de lei (6,3 miliarde de euro) la nivelul anului 2013. Investitorii germani aduc 15% din business, iar companiile care activează aici au cea mai mare marjă a profitului.
Sergiu Manea, vicepreşedintele BCR pe corporate, spune că se conturează o zonă foarte puternică în centrul ţării, atât din punct de vedere industrial, cât şi logistic.
„Este o zonă foarte ancorată în industrie. Se vorbeşte degeaba despre dispariţia bazei industriale. Nu zona de vest a ţării a atras cele mai multe investiţii străine, ci zona de centru. Dacă ne uităm la baza antreprenorială locală, în zona de centru există un echilibru între investiţiile străine şi antreprenorii locali, care realizează o foarte puternică bază industrială.“ Întrebarea de viitor cum acest model din centru poate fi extins şi în alte zone, a adăugat Manea.
Dezvoltarea nu poate fi ruptă de dialog între autorităţi, patronate şi sindicate, care dacă nu sunt la masa discuţiilor, pot deveni chiar un factor de dezechilibru, a menţionat Ioan Ovidiu Sitterli, prefectul judeţului Sibiu.
Cu toţii trebuie să contribuim la crearea unui climat prietenos pentru in-vestitori în acest judeţ. Vrem să par-ticipaţi activ la tot ce este legat de decizii pentru mediul economic, a adăugat el.
„Sibiul este parte a unei poveşti de succes pentru că de 15 ani avem o istorie economică puţin altfel, în care zona economică a beneficiat de un interes special“, a menţionat el. Problema este că „trăim într-o ţară în care cifrele arată bine, dar oamenii trăiesc prost. Forţa de muncă este subplătită“, a adăugat el.
Unul dintre atuurile Sibiului în atragerea investiţiilor, în special a celor străine, a fost forţa de muncă ieftină, dar bine calificată. Din acest motiv, rata şomajului este de numai 4%, firmele fiind disperate să găsească personal. Pentru fabricile din Sibiu, primăria chiar a pus transport special pentru zonele limitrofe. Din 400.000 de locuitori, circa 121.000 aveau un loc de muncă în Sibiu, un număr destul de ridicat versus cea mai mare parte a judeţelor ţării. Salariul mediu în luna mai a fost de 1.730 de lei, faţă de 1.100-1.200 de lei în Vaslui sau Botoşani. Judeţul Sibiu se bazează pe o poziţie logistică extraordinară combinată cu un echilibru între tradiţie industrială, cultură, convieţuire etnică şi turism (în 2011 am bătut litoralul ca număr de turişti), a menţionat Eugen Iordănescu, directorul general al Camerei de Comerţ Sibiu. „Dacă ar fi să intrăm mâine în zona euro, Sibiu ar fi printre primele trei. Mergând mai departe, aş vrea să vă spun că noi nu avem ce face cu o creştere economică de 5% (referindu-se la proiectul ZF „România 5%“). Noi înainte de criză am avut o creştere de 27% pe an“, a spus el.
Cum va fi România cu Klaus Iohannis preşedinte (fostul primar al Sibiului timp de 14 ani)? Vor veni investiţiile? Va creşte economia?
„Noi am ales un preşedinte, nu ne-am ales un muncitor care să lucreze în locul nostru. Dacă vrem să trăim mai bine, trebuie să muncim mai bine“, a răspuns el.
ZF şi BCR au fost în acest an în şapte oraşe (Iaşi, Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara, Piteşti, Constanţa şi Sibiu) pentru a afla cum văd comunităţile locale dezvoltarea zonelor în care activează.
Un răspuns comun al tuturor a fost că atuul pe care îl are România în acest moment şi pe care se poate baza în dezvoltare este „forţa de muncă ieftină şi bine calificată“. Iar la întrebarea cine este de vină că România se află mereu pe ultimele locuri în topurile economice europene, răspunsul tuturor a fost: „Noi“.
Sergiu Manea, de la BCR, a spus că România nu-şi mai poate permite să meargă înainte cu acest „atu“.
„Urăsc tema asta, cum ne promovăm, că avem forţă de muncă calificată şi ieftină. Este tema care ne va ţine captivi, o să ne ducă spre faliment. Este absolut critic să trecem de la made in Romania la made by Romania“.
Iar ca acest lucru să se schimbe, comunităţile de business locale trebuie să se unească. „În loc ca fiecare să-şi facă parcul logistic, mai bine să existe un cluster comun. Iar în loc ca fiecare să-şi facă şcoala lui, trebuie să existe şcoli vocaţionale dirijate de mediul privat, în comun... şi tot aşa“, a spus bancherul.
