România poate să fie din nou invadată de bani mulţi dinstrăinătate astfel că dobânda va redeveni principalul instrument depolitică monetară odată cu intensificarea fluxurilor de capitalstrăin, consideră Lucian Croitoru, consilier al guvernatoruluiBNR.
"Fluxurile de capital străin se reiau spre economiile emergente.Deocamdată nu vedem un val foarte mare de capitaluri, darprobabilitatea este destul de înaltă Mai multe fluxuri de capitalvor face din nou rata dobânzii principalul instrument. Esteimposibil să te aperi majorând rezervele minime obligatorii. Aparedin nou dilema ratei. Dacă majorezi dobânda, atragi mai multecapitaluri. Dacă o reduci, se diminuează entuziasmul intrăriicapitalurilor străine, dar apar probleme pe inflaţie", a spusCroitoru, consilier al guvernatorului BNR, la un seminar organizatde CFA România, care reuneşte peste 130 de specialişti în domeniulfinanciar.
În aceste condiţii , se impune reaşezarea economiei pefundamente sănătoase pentru a nu repeta greşelile din perioada2005-2008.
"Dacă vor fi intrări mari de capitaluri străine, trebuie să ştimcum să ne comportăm. În 2005 - 2008, când au fost intrări mari decapital nu ne-am comportat cum ar fi trebuit. Se poate face foartepuţin pentru a proteja competitivitatea prin preţ. Creştereacompetitivităţii non-preţ înseamnă că toate reformele trebuieîndreptate către întărirea competiţiei, a concurenţei pe piaţă.Până acum s-au făcut prea puţine, dacă mă întrebaţi să dau unexemplu aş spune doar noul Cod al Muncii".
Încă de la sfârşitul anului trecut pe piaţă au devenit vizibileintrări de capital străin care s-au înmulţit pe măsură ce s-aameliorat percepţia de risc privind România. BNR se vede însituaţia de a căuta noi soluţii pentru a tempera aprecierea careajunge să lovească performanţa exporturilor, având deja rezervevalutare foarte mari, de peste 32 mld. euro.
Croitoru crede că banca centrală se va confrunta cu o creştere arezervelor dincolo de ce ar dori sau chiar ar anticipa, ceea ce vaface ca BNR să rămână în poziţia de debitor net.
La ultima şedinţă de politică monetară, din 3 mai, Consiliul deAdministraţie al BNR a decis să menţină rata dobânzii de politicămonetară la 6,25%, pentru a opta şedinţă consecutiv, şi nivelulrezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valutăale instituţiilor de credit. Următoarea şedinţă de politicămonetară este în 29 iunie.
În condiţiile în care inflaţia continuă să crească, analiştii auînceput să se gândească la majorări de dobândă de la BNR.
Croitoru a spus că toate statele emergente se confruntă cupresiuni inflaţioniste, mai ales prin inflaţie importată, care punprobleme băncilor centrale. Aprecierea monedei ajută doar temporarla aplanarea inflamării preţurilor de consum.
Băncile centrale vor oscila între obiectivul inflaţie şi cel alcompetitivităţii, în opinia lui Croitoru, mixul de politiciconcretizat în punerea accentului pe combaterea inflaţiei,întărirea politicii monetare şi măsuri macroprudenţiale fiind denatură să frâneze creşterea economică.
"Este mixul de politici sustenabil? Probabil că nu. Are undefect. Consecvenţa măsurilor macro-prudenţiale va producestabilitatea şi va da încredere investitorilor privind stabilitateape termen lung, ceea ce va atrage mai multe capitaluri. Acestea vorcrea presiuni şi mai mari pentru apreciere. Dacă presiunile vor fimai mari de apreciere, am îndoieli că băncile centrale vor continuapoliticile, şi cred că vor dori să intervină mai mult, pentru atempera aprecierea. Aceasta ar stimula creşterea economică, dar arfi echivalent cu schimbarea focusului de la inflaţie lacompetitivitate", a explicat Croitoru.
Consilierul guvernatorului BNR a adus în discuţie şi dilemaintervenţiilor pe piaţa valutară, urmate de sterilizare, susţinândcă sterilizarea s-a dovedit nesustenabilă pe termen lung, ducând larate mai mari de dobândă.
"Cu cât intervii mai mult, cu atât sunt mai mari costurile desterilizare. Mai multe intervenţii se transformă în inflaţie dacănu sunt sterilizate complet. Sterilizările sunt nesustenabile petermen lung. Sterilizările masive se transformă în pierdericvasi-fiscale ale băncilor centrale, care sunt până la urmădeficite publice, deci se reflectă cumva tot în inflaţie".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
