Ponderea investitorilor străini a crescut în piaţa titlurilor de stat de la 16% la 24% faţă de jumătatea anului trecut, afirmă Ştefan Nanu, director general al Trezoreriei Statului.
„Expunerile băncilor sunt încă privite pe baze comparative cu ţările europene. Pe de altă parte, ca pondere totală în piaţa titlurilor de stat, sectorul bancar scade în mod consistent. Gradual, am văzut că sectorul bancar este acum undeva la 43% - 44%, pe când acum doi ani era undeva peste 55%, deci este o scădere clară. Cresc alte sectoare, alte segmente investiţionale: creşte retailul, creşte ponderea investitorilor nerezidenţi. Practic, investitorii nerezidenţi au crescut de la 16% la 24% faţă de jumătatea anului trecut. Deocamdată nu se vede o tendinţă de vânzare”, a spus Ştefan Nanu în cadrul evenimentului Bankers Summit 2023, ziua 1.
Ce a mai declarat Ştefan Nanu în cadrul evenimentului ZF:
· Până acum, premisele sunt foarte bune. În piaţa titlurilor de stat, probabil că aşteptările noastre sunt foarte mari în privinţa unei scăderi bruşte, dar scăderea este clară oricum am lua-o. Venim de la dobânzi de peste 8% - 9% nu mai departe de acum şase luni. În luna octombrie a anului trecut a fost şi de 9,5%. Depinde cu ce ne comparăm. Acum, toată curba este sub dobânda de politică monetară, nu este puţin lucru. Aici vorbim şi despre scadenţe de 15 ani. Probabil că suntem la minime istorice din perspectiva ecartului dintre dobânzile nominale în lei, curba în lei şi curba în euro a României. Ecartul a devenit foarte mic, undeva la 50 – 60 de puncte de bază.
· Dobânzile nu au crescut, spread-urile s-au contractat, dar dobânzile nominale la ratele de referinţă în zona euro sunt încă ancorate aşteptărilor de creştere, FED a fost pe creştere de dobânzi, deci din această perspectivă dobânzile benchmark au fost destul de „lipicioase”, dar credit-spread-urile României s-au îmbunătăţit. Deci şi acolo este un trend clar în favoarea noastră.
· Ceea ce este foarte important că ecartul pe termen mediu şi lung s-a diminuat foarte mult, adică acum are şi mai mult sens pentru noi să ne finanţăm intern. Este un diferenţial foarte mic între curba în lei şi curba în euro şi dolari.
· Fluxurile pe net au fost pozitive, am văzut inclusiv recent licitaţii în care investitorii nerezidenţi au venit masiv. Suntem comparaţi tot timpul cu Polonia şi Ungaria. Din această perspectivă, din discuţiile noaste cu investitorii reiese clar că, chiar şi în condiţiile în care curba s-a dus în jos, există potenţial de cerere mare dinspre investitorii nerezidenţi.
· În alte ţări au fost măsuri care au îndreptat piaţa spre titlurile de stat, iar la noi a fost o evoluţie firească din perspectiva fundamentelor şi a comparabilităţii curbelor.
· Dacă ne uităm la cât înseamnă creşterea aceasta de 8% de la 16% la 24% dintr-o piaţă de 330 mld. euro, înseamnă aproape 10 mld. euro. Aici există şi o volatilitate. Există acest ecart între noi şi Polonia, care are un rating mai bun decât România, dar are şi alte condiţii de piaţă monetară şi de adâncime a pieţei. Dacă România se apropie foarte mult de Polonia, iarăşi este un ecart la care se uită atent investitorii globali. Stabilitatea cursului de schimb este în favoarea noastră.
· Orice emitent de datorie suverană încearcă să-şi folosească momentele favorabile să se prefinanţeze. Noi suntem prefinanţaţi, nu avem nevoie nici să ne rostogolim toată datoria care urmează să se finanţeze. Este o misiune destul de facilă, cel puţin la prima vedere. Nu cred că mediul politic vrea să se îndepărteze din perspectiva mediului fiscal, acest lucru este spus de toată lumea, de la Comisia Europeană, agenţii de rating, consolidarea fiscală este importantă.
· România a ajuns să fie foarte importantă în anumiţi indici de venit fix. Sunt indici JP Morgan în care România are peste 9%. Ne-am întâlnit cu investitori americani care au ca proxy România la investiţii în zona de ECE. Foarte mulţi sunt ghidaţi de fundamente, se uită la cei care sunt cei mai vulnerabili din punct de vedere energetic. România stă destul de bine în zona aceasta. Se uită la cine are potenţial neexploatat – România iarăşi stă bine. Important este dacă reuşeşti să exploatezi potenţialul şi să menţii nişte echilibre, asta trebuie să facă România pentru a nu avea probleme de finanţare.
· Trendul la titlurile de stat la populaţie este total diferit şi inversat faţă de anul trecut. Anul trecut stăteam foarte rău la emisiunile de titluri de stat pe piaţa interbancară, în timp ce la titlurile de stat pentru populaţie noi plăteam în piaţă, băncile nu-şi ajustaseră dobânzile pasive la depozite şi era un ecart foarte mare între noi şi bănci. Titlurile de stat pentru populaţie duduiau, am emis 18 miliarde tot anul. Anul acesta este exact invers, băncile mai au rate pasive destul de sus, mult peste curba de randamente, dar în continuare avem aceeaşi politică, emitem legat de piaţă. Putem acorda nişte prime, dar ele sunt mici.
· Nu am mai avut o cerere atât de mare din perspectiva programului Tezaur, a devenit o obişnuinţă să subscrii titluri de stat. Fidelis adresează puţin altă categorie, acolo am avut succes mare cu emisiunile în valută, unde noi am plătit preţul randamentelor pe care le aveam în piaţă la euro, nu am avut niciun cost suplimentar din perspectiva asta. Populaţia a venit pentru că dobânzile pe care le plătesc băncile la euro sunt foarte mici, deci nu au alternative.
· Cred că dacă nu avem factorii externi care să fie decisivi şi imprevizibili, cum au fost în ultimii ani, lucrurile ar trebui să se menţină pe zona aceasta de stabilitate care a fost şi în prima parte a anului.
