Pe termen lung dividendele acordate de companii şi efectul de erodare al valorii banilor prin inflaţie au o influenţă la fel de puternică asupra randamentului real al investiţiilor bursiere ca şi variaţia preţurilor din piaţă ale acestora.
Astfel, dacă luăm în calcul strict variaţia preţului acţiunilor din portofoliu în această perioadă ar rezulta că după 13 ani cine investea 1.000 de lei într-o astfel de strategie putea să-şi multiplice banii de 23,2 ori, respectiv un randament investiţional de 2.221%.
Totuşi cifra este distorsionată puternic de efectul inflaţiei de două cifre din anii timpurii ai pieţei.
De exemplu, în 1999 şi 2000 România a avut o inflaţie anuală de 46%, care a coborât sub pragul de 10% abia în 2004.
Ajustând preţurile acţiunilor din portofoliu la inflaţie, o investiţie în aceleaşi acţiuni în urmă cu 13 ani ar fi adus un randament real de 269%, adică de peste opt ori mai redus decât cel în termeni nominali.
Cum a fost posibil?
Spre exemplu, în anul 1999, când acţiunile s-au apreciat cu 25% şi inflaţia a fost de 46%, randamentul real a fost de fapt unul negativ, de -14%. Cu alte cuvinte, dacă investeai în acţiuni în 1999 cu banii pe care-i strângeai la sfârşit de an puteai să cumperi cu 14% mai puţine bunuri şi servicii decât la începutul anului, deşi aveai cu 25% mai mulţi bani în portofel.
Dacă în plus presupunem că un investitor ar fi reinvestit la finalulul fiecărui an dividendele încasate de la companii pentru a achiziţiona mai multe titluri ale respectivei companii, în urma analizei ZF a rezultat că după 13 ani investitorul şi-ar fi sporit averea de pe bursă de 42,6 ori până la sfârşitul anului 2011, echivalentul unui randament de 4.160%.
Cu alte cuvinte, efectul dividendelor reinvestite în cei 13 ani ar fi contribuit aproape la fel de mult ca şi aprecierea acţiunilor achiziţionate iniţial.
Însă şi de această dată randamentul de 4.160% în cei 13 ani este distorsionat puternic de inflaţie. Astfel, ajustat cu inflaţia din aceeaşi perioadă câştigul real al investitorului ar fi fost mult mai mic, de 578%, adică o creştere a puterii de cumpărare a banilor de aproape şapte ori în termeni reali.
Cel mai bun exemplu pentru a ilustra importanţa dividendelor pentru randamentul pe termen lung al investiţiilor la bursă este cazul acţiunilor producătorului de componente pentru industria aeronautică Turbomecanica Bucureşti.
În ultimii 13 ani aceste titluri au pierdut 57% din valoare, adică aproape două treimi, însă dacă se iau în calcul şi dividendele acordate de companie, reinvestite la finele fiecărui an, randamentul total este de 425%, adică o sporire de peste cinci ori a banilor investiţi în acţiunile Turbomecanica.
Pe de altă parte, dacă ajustăm acest randament cu inflaţia de 629% din ultimii 13 ani reiese că investitorul ar fi pierdut de fapt 16% din valoarea banilor în termeni reali. Titlurile Turbomecanica sunt şi singurele din cele 12 acţiuni luate în calcul care au adus un randament real negativ în perioada analizată. La polul opus, acţiunile producătorului de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu-Mureş (AZO) s-au apreciat de 113 ori în termeni nominali incluzând dividendele reinvestite şi de 18 ori în termeni reali.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
