Daca n-ar fi ofertele publice de cumparare a unor societati, piata extrabursiera RASDAQ ar ramane cu activitatea la cota de avarie. Valoarea tranzactiilor efective in piata reprezinta doar 30% din totalul activitatii, restul fiind ofertele publice si tranzactiile speciale.
Valoarea totala a tranzactiilor pe piata RASDAQ a fost in primle patru luni ale anului de 310 miliarde de lei, din care 110 miliarde de lei au fost tranzactiile speciale.
Raman tranzactii de circa 200 miliarde de lei, cifra care este nici macar jumatate din valoarea totala a ofertelor publice, care s-a ridicat la 445 miliarde de lei. Valoarea totala a pietei a fost de 710 miliarde de lei.
Cele mai multe dintre ofertele de cumparare au fost in fapt oferte de preluare ale societatilor vizate, acestea reprezentand de fapt singura afacere care mai merge pe RASDAQ.
Ce se va intampla dupa societatile bune vor fi preluate si eventual retrase de pe piata este greu de spus. Probabil ca interesul fata de piata RASDAQ se va stinge incetul cu incetul, iar sistemul tehnic de tranzactionare, serverele, calculatioarele isi vor gasi o alta utilizare, acesta in eventualitatea ca va mai fi cineva interesat de ele.
Fara jucatori de portofoliu valoarea tranzactionata a scazut
Operatorii de pe piata extrabursiera sunt dezamagiti de ceea ce se tranzactioneaza in piata. Ei spun ca jucatori de portofoliu, care sa faca tranzactii si speculatii, nu prea exista.
"Tranzactii reale in piata nu prea exista. Sunt numai transferuri intre conturi in interiorul societatilor de valori mobiliare. Nici cupoane din privatizare nu prea mai sunt si nici speculatii", a declarat pentru Ziarul FInanciar Criastian Lungu, trader la societatea de brokeraj Gelsor, una dintre cele mai active societati pe RASDAQ, cu un numar foarte mare de operatiuni.
El spune ca investitorii prefera sa cumpere actiuni doar pentru a-si consolida detinerile la societatile unde au deja pachete importante de actiuni.
"Bani nu mai sunt decat pentru preluarea unor societati. Nici fondurile de investitii nu prea mai aloca bani pentru achizitii, ci doar pentru societatile unde sunt deja majoritare", a spus Lungu.
ai ofertele de preluare se vor termina o data si-o data
Chiar si activitatea de preluare de societati se cam apropie de sfarsit pentru ca cele mai bune dintre societati au fost deja adjudecate, iar interesul pentru piata este tot mai scazut.
"Valoarea tranzactiilor a fost in scadere in ultmii ani, iar speculatiile tot mai mici. Predomina preluarile si ofertele de cumparare dar pachetele importante de actiuni s-au aranjat pana acum, iar tranzactii pachete mici nu prea se mai fac.
Nu se mai lucreaza cu conturi mici de actiuni, iar clientii institutionali sunt tot mai putini. Intr-o piata normala situatia nu ar trebui sa fie asa. La piata noastra este ceva normal, dar nu este bine" a declarat pentru Ziarul Financiar Radu Popescu, trader la BCR Securities.
El spune ca de la inceputul anului au fost cateva oferte de preluare de anvergura, precum cele pentru Victoria Prahova si Silvania Zalau, care au dat cea mai mare parte din tranzactiile totale.
"Cele mai importante au fost 4 sau 5 oferte care au facut majoritatea tranzactiilor. Predomina ofertele de cumparare, dar au fost si oferte de vanzare importante", spune Radu Popescu.
Transferuri intre conturi si preturi care o iau razna
Din cele peste 5.000 de societati cotate pe acesta piata se tranzactioneaza zilnic doar 300, iar brokerii spun ca societatile pentru care exista interes real sunt chiar mult mai putine.
Multe dintre tranzactiile decontate sunt de fapt doar simple transferuri intre conturi, decontate la preturi foarte mari sau foarte mici, dupa cum are nevoie cel care face operatiunea.
In aceste conditii participantii la piata au de multe ori surpriza sa nu poata sa vanda sau sa cumpere actiuni la preturile stabilite in piata. ai astfel investitorii sunt dezamagiti iar valoarea tranzactiilor scade.
"Lichiditatea pietei este scazuta fata numarul mare de societati care sunt cotate pe acesta piata. Sunt doar cateva societati, cum ar fi cele din domeniul turismului, pe care se mai realizeaza tranzactii. Nu am crezut ca o sa ajung sa stau cu ochii in piata si sa nu se intample nimic", a spus Ramona Iordan, trader la Muntenia Global Finance.
Ea spune ca investitorii prefera sa evita sa cumpere actiuni direct din piata, pentru ca durata de executie a unui ordin este mare, iar sansele de a aduna actiuni sunt foarte reduse.
"Daca aderi la o oferta publica de cumparare sau de vanzare sau faci o tranzactie speciala este mult mai bine decat daca stai in piata si astepti sa cumperi sau sa vinzi actiuni. Sunt foarte multe socuiatati care nu s-au mai tranzactionat de multa vreme", a conchis Ramona Iordan.
Despre majoriatea societatilor cotate pe RASDAQ se stie foarte putin. Multe dintre ele nu intocmesc raportarile periodice si nu publica situatiile financiare, sau le dau cu foarte mare intarziere.
In plus societatile sunt listate pe piata "la gramada", iar ideile de impartie a pietei pe categorii sau nivele au ramas la stadiu de proiect.
In lipsa informatiilor jucatorii s-au mutat incet incet pe Bursa de Valori, iar terminalele RASDAQ au ramas neutilizate. Din cand in cand isi mai aminteeste cineva de ele, si numai atunci cand se anunta cate o oferta de cumparare.
Tranzactii putine: comisione mici
Tranzactii putine insemna comisioane putine pentru societatea RASDAQ, pentru ANSVM, asociatia brokerilor care administreaza acesta piata si pentru societatea de decontare si pentru societatile de registru.
Cum multe dintre aceste entitati nu stau prea bine cu banii, iar perspectiva nu este grozava, va trebui cautata o solutie de recapitalizare a pietei.
Brokerii s-au pronuntat recent pentru o fuziune cu Bursa de Valori, in cadrul unui vot consultativ, dar problema nu a fost readusa pe tapet. Pana cand acesta solutie va fi gasita piata va continua sa se zbata, dar investitorii vor ramane indifderenti Fata de piata extrabursiera.
Piata RASDAQ s-a constituit in anul 1996, cu ajutorul important, logistic, al Guvernului Statelor Unite, ca un sistem de tranzactionare al actiunilor distribuite in procesul de privatizare in masa.
De atfel RASDAQ a fost gandit ca o copie a sistemului NASDAQ din SUA. Numarul mare al societatilor tinta, calitatea lor extrem de eterogena, problemele dificile legate de transparenta au facut sa fie aleasa o solutie distincta de aceea de tip pur bursier, consfiintita de Legea 52/ 1994.
ANSVM a organizat, pe suportul unei societati tehnologice, SC RASDAQ SRL, un sistem de tranzactionare a valorilor mobiliare emise de societatile privatizate.
Administrarea RASDAQ a fost incredintata unui Consiliu de Conducere, ales de Adunarea Generala a ANSVM. Reglementarea pietei a fost atribuita, ca o consecinta a statutului de organism cu autoreglementare, ANSVM.
De aici au aparut unerori disensiuni intre conducerea RASDAQ si conducerea ANSVM, care au contribuit la franarea dezvoltarii pietei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
