Burse - Fonduri mutuale

Concurenţă acerbă la privatizări: Varşovia şi Viena vor să atragă 30 mld. euro de la investitori, Bucureştiul se bâlbâie în amânări

Concurenţă acerbă la privatizări: Varşovia şi Viena vor să atragă 30 mld. euro de la investitori, Bucureştiul se bâlbâie în amânări

Autor: Roxana Pricop

09.02.2011, 23:57 69

Vânzarea de către stat a unui pachet de circa 9,6% din capitalulPetrom, cea mai valoroasă companie românească, prin intermediulBursei de Valori Bucureşti este proiectul cel mai aproape definalizare. Pe lista de aşteptare mai sunt pachetele de acţiuni pecare statul le deţine la transportatorii Trangaz şi Transelectrica.

Din cele trei proiecte statul român se aşteaptă să strângă circa600 de milioane de euro, însă competiţia pentru bani este acerbă înregiune: guvernul de la Varşovia şi-a planificat pentru 2011privatizări ale unor companii din energie, petrol şi gaze, sănătateşi industria chimică, din care vrea să strângă aproape 4 miliardede euro. Anul trecut, guvernul polonez a strâns 6 mld. europrivatizând bursa din Varşovia, compania energetică Tauron şiasigurătorul PZU.

Bursa de la Viena, care s-a consolidat prin achiziţii înregiunea Europei Centrale şi de Est, intră în hora privatizărilorşi estimează într-un comunicat oficial că statul austriac ar puteastrânge aproape 20 miliarde de euro prin privatizarea unor companiidin sectorul energetic (BEWAG, KELAG, Salzburg AG, TIWAG), aaeroporturilor din Graz, Innsbruck, Linz şi Salzburg, la carestatul austriac să deţină 25% plus o acţiune. Alte 4 miliarde deeuro pot fi obţinute prin lansarea unor oferte secundare de acţiunila Poşta austriacă, la Telekom Austria, la Aeroportul din Viena şila compania energetică Verbund.

Spre deosebire de bursa de la Bucureşti, pieţele de la Viena şiVarşovia au o reputaţie în domeniul privatizării companiilor destat şi ar putea fi ţinte mult mai atractive pentru fondurile deinvestiţii internaţionale.

La BVB, în ultimii cinci ani statul a listat doar două companii:Transgaz şi Transelectrica, din care a strâns 100 milioane de euro,restul promisiunilor rămânând neonorate până în prezent.

Astfel, spre deosebire de Varşovia şi Viena unde zilnic serulează sute de milioane de euro, la BVB tranzacţiile zilnice nudepăşesc 10 milioane de euro chiar şi după listarea FonduluiProprietatea.

"Polonia şi-a creat o bună reputaţie în ultimii ani şi poateobţine un preţ mult mai bun pentru activele scoase la privatizare",este de părere Laurenţiu Ciocârlan, director al Departamentuluioferte primare la firma de brokeraj Raiffeisen Capital &Invest.

Polonia şi-a clădit o reputaţie planificând din timpprivatizările, anunţând public resursele pe care vrea să le atragădin piaţă, comunicând cu investitorii străini, folosind vizitelediplomatice drept instrument de promovare a proiectelor şi deatragere a investitorilor străini, guvernul şi-a corelat strategiabursa de la Varşovia şi nu în ultimul rând s-a ţinut de promisiuni.

Şefii bursei de valori de la Viena sunt o prezenţă constantă înmarile centre financiare ale lumii. Cel mai recent road showorganizat de bursa vieneză a avut loc la Londra, unde alături demanagementul operatorului bursier au participat companii austriece.

La Bucureşti, Bursa de Valori s-a uitat spre Guvern apteptândlistările promise. Deşi Guvernul nu a avansat public niciostrategie de privatizare, nu a făcut nicio estimare privind sumelecare ar putea fi atrase din privatizarea companiilor din sectorulenergetic, bursa de la Bucureşti a sperat în fiecare dintre ultimiiani la privatizări.

Spre deosebire de Polonia, care a ajuns să aibă cea maiputernică piaţă de capital din regiune graţie privatizărilor, bursade la Bucureşti nu a fost o prioritate pentru GuvernulRomâniei.

Din toamna anului trecut, bursa de la Bucureşti are însă unaliat în Franklin Templeton, administratotul Fondului Proprietatea,care este un susţinător activ al privatizării companiilor dinsectorul energetic prin intermediul pieţei de capital.

"Cea mai bună şi eficientă metodă pentru ca guvernul român săîşi achite datoriile externe este să vândă din activele statului,care în mare parte sunt în sectorul energetic", a susţinut GregKonieczny, directorul Fondului Proprietatea.

Cu toate acestea, statul întârzie să-şi concretizeze proiectele,iar listarea producătoruluid de gaze Romgaz Mediaş, promisă încădin 2010, a fost amânată pentru începutul lui 2012.

Mai mult, măsurile disperate ale statului de a strânge bani labuget, precum donaţia de 400 milioane de lei de la Romgaz,afectează în mod negativ percepţia investitorilor străini şi arputea îngreuna misiunea Guvernului de a strânge bani de peBursă.

AFACERI DE LA ZERO