Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituţie care de la 15 martie ar urma să preia supravegherea pieţelor financiare (asigurări, bursă şi pensii private), a ajuns o reglare de conturi între partidele politice care poartă negocieri secrete, fac calcule şi măsurători "la milimetru" pentru nominalizarea persoanelor care vor deţine cele 15 funcţii de conducere.
În timp ce întreaga opinie publică este ocupată cu dezbaterea bugetului pe 2013 şi cu vizita misiunii FMI la Bucureşti, în subteranele puterii se poartă acum negocieri cu privire la viitoarea conducere a Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Alianţa aflată la guvernare USL, formată din PSD şi PNL, va primi partea leului, având dreptul de a numi cele mai multe persoane la conducere pentru că deţine o majoritate de 70% în Parlament. Celelalte partide PD-L, UDMR şi PP-DD vor avea reprezentanţi în conducerea ASF fie pentru că au existat negocieri în spatele uşilor închise, fie pentru că unele dintre acestea au "restanţe" de plătit sau de încasat de la numirile politice făcute în instituţiile publice de actualul sau trecutul guvern, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. Altfel spus, dacă în trecut partidul a primit o favoare atunci când i-a fost numit un membru la conducerea unei autorităţi, acum această favoare este decontată şi partidul este obligat să mai renunţe la pretenţii.
ASF va fi condusă de un consiliu format din 15 membri, dintre care un preşedinte şi trei vicepreşedinţi, numiţi de Parlament şi propuşi de partide în baza algoritmului politic. Cum USL a câştigat alegerile legislative cu o majoritate de aproape 70%, îi revine dreptul de a numi zece membri dintre care unu este preşedintele.
Cum îşi vor împărţi PSD şi PNL cele zece funcţii şi cui îi va reveni dreptul de a nominaliza preşedintele, persoana care va fi responsabilă de supravegherea pieţei de capital, a pensiilor private şi a asigurărilor, pieţe cu o valoare de 20 miliarde de euro?
Cel mai probabil PSD va primi dreptul de a nominaliza preşedintele şi patru membri, având în vedere că PNL nu şi-a manifestat prea activ interesul pentru această funcţie după ce economiştii de primă linie ai partidului, precum Daniel Chiţoiu şi Varujan Vosganian, sunt deja angajaţi la guvern. Iniţial Florin Georgescu, fost ministru de finanţe, a fost cotat ca favorit, însă ar fi refuzat mandatul de preşedinte. Lui Dan Ruşanu, liderul deputaţilor PNL, i s-ar fi propus funcţia de preşedinte al ASF, însă şi el ar fi refuzat.
Din PSD, numele cel mai des vehiculat este cel al fostului şef al AVAS Mircea Ursache, membru al partidului. El a mai condus Fondul Proprietatea şi World Trade Center. Mircea Ursache nu a putut fi contactat de ZF pentru a confirma informaţia.
PNL ar urma să primească un mandat de vicepreşedinte şi patru mandate de membri sau două mandate de vicepreşedinţi şi două mandate de membri.
PD-L, care a pierdut majoritatea în urma alegerilor din decembrie, i-ar reveni două mandate: unu de vicepreşedinte şi unu de membru sau două mandate de membri. UDMR i s-au promis două mandate, iar PP-DD va primi un mandat.
În acest timp, actualele conduceri ale CNVM şi CSA, autorităţi date ca exemplu de ineficienţă şi ca argument pentru înfiinţarea ASF, speră că vor apărea pe lista de candidaturi după ce partidele politice vor fi terminat de făcut calculele.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
