Gheorghe Iaciu, cunoscut în cercurile de afaceri din Capitală ca fiind patronul complexului comercial Doraly (are 50% din acţiuni, iar un fond al grupului britanic HSBC de ţi ne restul), a ajuns aproape cel mai mare acţionar al SIF Muntenia şi a început să ceară socoteală administratorilor pentru modul cum gestionează activitatea uneia dintre cele mai bogate societăţi financiare, care are active de 1,26 mld. lei (287,8 mil. euro).
Iaciu, alături şi de alţi acţionari nemulţumiţi, a criticat public joi, în Adunarea Generală a Acţionarilor SIF Muntenia, modul cum administratorul - Muntenia Invest condus de Peter Szel, a avut grijă de banii SIF Muntenia.
"Toate investiţiile lor pierd bani. Nu vreau să se mai piardă bani. În 2011 s-au previzionat 78 de milioane de lei şi sunt investiţii noi care stau la coadă şi aşteaptă să fie provizionate. Problema nu este de vândut acţiuni din portofoliu, ci să nu mai piardă bani. În afară de BRD şi Erste se finanţează afaceri proprii care sunt găuri negre. Nu există performanţă. Dacă au vândut perla coroanei, care era BCR, vreau să se plătească un dividend pe măsură", a declarat Gheorghe Iaciu pentru ZF.
SIF Muntenia a obţinut anul trecut un profit de 65,3 mil. lei (15,2 mil. euro), total nesatisfăcător pentru un grup de acţionari care controlează peste 10% din acţiuni.
"Nu sunt mulţumit, pentru că SIF-ul are 50 de milioane de euro în cont şi tranzacţia de vânzare a BCR nu s-a văzut în profitul companiei. SIF Oltenia, care nu a vândut BCR, are un profit asemănător. După consultarea auditorului KPMG am cerut câteva schimbări şi am propus reformularea raportărilor financiare pe anul 2011, revizuirea planului de afaceri pe 2012, schimbarea politicii contabile. În timpul şedinţei am cerut şi schimbarea Consiliului Reprezentanţilor Acţionarilor. Am mai cerut ca la numirea auditorului să se ia în calcul cel puţin trei oferte ale altor auditori pentru că oferta KPGM nu acoperea toate companiile pe care SIF Muntenia le controlează", a adăugat Iaciu.
Preşedintele UniCredit Ţiriac Bank, Dan Pascariu, este membru al Consiliului Reprezentanţilor Acţionarilor, dar unii dintre acţionari nu sunt mulţumiţi de activitatea lui susţinând că le reprezintă cu forţa interesele.
"La şedinţa AGA de joia trecută au fost prezenţi doar 3-4 reprezentanţi ai acţionarilor din 11", a menţionat Iaciu.
Dan Pascariu nu a fost prezent.
Conform unor persoane prezente la şedinţa AGA, care s-a desfăşurat pe parcursul a 10 ore într-o sală de la Camera de Comerţ şi Industrie a României, acest grup de acţionari nu a aprobat primele cinci puncte de pe ordinea de zi printre care bilanţul pe anul trecut, politica contabilă şi de investiţii, politica de dividend.
Acesta este un fapt fără precedent în istoria SIF-urilor, care nu s-au mai confruntat cu o opoziţie atât de dură din partea acţionarilor în condiţiile în care până anul trecut legea le interzicea să deţină mai mult de 1% din acţiuni. În acest moment un acţionar poate deţine maximum 5% din capitalul unei SIF.
SIF-urile, societăţi create la începutul anilor '90 pentru distribuirea către populaţie a 30% din capitalul economic al României după căderea regimului comunist, au devenit printre cele mai bogate companii locale având în proprietate acţiuni la marile bănci de stat sau la marile companii.
În 17 ani de funcţionare, SIF-urile, unde au devenit acţionari peste 10 milioane de români, au pierdut treptat din influenţă şi au dat dividende din vânzarea treptată a participaţiilor.
Anul trecut patru SIF-uri şi-au vândut şi deţinerile din BCR, cea mai mare bancă locală.
În toată această perioadă la cârma SIF-urilor au fost aproape aceiaşi oameni, poziţia lor fiind aproape de neclintit prin prevederea conform căreia niciun acţionar nu putea deţine iniţial mai mult de 0,1% din capital, apoi 1%, iar acum, după ani de dispute, să se ajungă la 5%. Cel mai dur război s-a desfăşurat la SIF Banat-Crişana, acolo unde un grup de acţionari, grupaţi în jurul Băncii Transilvania, nu a reuşit să- l schimbe pe preşedintele Ioan Cuzman.
SIF Banat-Crişana, care avea 5% din Banca Transilvania, s-a opus ulterior unor decizii ale managementului băncii, condus de preşedintele Horia Ciorcilă, rezultând o serie întreagă de procese.
SIF Muntenia, spre deosebire de celelalte patru SIF-uri - Banat-Crişana, Moldova, Transilvania şi Oltenia, a fost administrată de o societate distinctă - Muntenia Invest, condusă de Petre Szel.
El nu a putut fi contactat ieri pentru a comenta poziţia lui Gheorghe Iaciu.
Omul de afaceri, care a vândut în vara anului 2008, înainte de izbucnirea crizei, jumătate din complexul comercial Dorali aflat în Afumaţi, la marginea Capitalei, pentru o sumă estimată de ZF la 70 mil. euro, este acum investitor în SIF-uri şi încearcă să schimbe politica de investiţii a acestora.
"Am acţiuni la toate SIF-urile, dar dacă mă întrebaţi dacă aş cumpăra acum răspunsul este că nu. Am crezut că SIF-urile sunt nişte investiţii în regulă, dar nu este aşa. În dreptul acestei acţiuni - SIF4 - pierd mulţi bani şi nici nu pot să vând pentru că piaţa este ilichidă. Nu este uşor de vândut dacă ai un portofoliu mai mare. Am cumpărat acum doi ani şi jumătate şi cu dividendele primite nu este compensată pierderea, care este una semnificativă faţă de cât am plătit pe ele. Sunt convins că SAI Muntenia (administratorul SIF4) se va mobiliza şi va veni cu un plan pe care să-l aprobăm în timp util", a menţionat omul de afaceri.
Acţiunile SIF4 Muntenia au scăzut de la 2,2 lei la începutul lui 2008 la 0,694 lei la închiderea de vineri a bursei.
Această scădere are în spate prăbuşirea bursei din cauza crizei dar şi nemulţumirile acţionarilor faţă de modul cum sunt conduse aceste societăţi de investiţii, care "arde" o parte din cash în investiţii nelichide în afaceri ale administratorilor, după cum afirmă Iaciu.
Odată cu creşterea pragului la 5%, o parte din acţionari au început să ridice glasul mai tare şi să ceară cu mai multă forţă socoteală administratorilor.
Temându-se că o bună parte din cash-ul obţinut din vânzarea celor mai bune participaţii va fi "topită" în afaceri proaste, acţionarii cer distribuirea de dividende mai mari.
Gheorghe Iaciu, care are alături un grup de investitori conduşi de ING sau Swiss Capital, a cerut joia trecută la AGA triplarea dividendului pe 2011 şi o altă politică de investiţii.
"Vrem transparentizarea şi detalierea planului de business pe anul 2012 pentru că în plan este o exprimare vagă şi nu specifică în ce companii se investeşte, ce fac cu banii şi pentru ce rezultate", a precizat Iaciu.
În acest an acţiunile SIF Muntenia au crescut cu 21%, iar indicele BET-FI (al celor cinci SIF-uri şi Fondul Proprietatea) a urcat cu 24,7%. Indicele pieţei, BET, care urmăreşte evoluţia celor mai mari 10 acţiuni de la bursă, a avut o creştere de 21% din ianuarie până acum.
"Până acum nu exista un potenţial de a face ceva într-un SIF şi oameni care să schimbe lucrurile. Sincer ceea ce se doreşte este să fie mai bine decât acum, să existe performanţă", a conchis omul de afaceri.
Potrivit unor surse din piaţă, Iaciu deţine 2-3% din acţiunile SIF Muntenia însă omul de afaceri nu a precizat cât deţine exact din capitalul SIF Muntenia, precizând doar că deţine participaţii de peste 1% la patru din cele cinci SIF-uri
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
