„Vreau ca bursa din Varşovia să devină un jucător important în Europa, nu doar în regiunea Europei Centrale şi de Est, iar bursei din Londra să i se spună Varşovia Vestului“, a fost declaraţia cu care Adam Maciejewski, preşedintele şi directorul executiv al BVV, şi-a încheiat discursul ţinut la gala care a marcat a treia ediţie a summit-ului de IPO-uri.
La începutul acestui an Adam Maciejewski a preluat cârma bursei pe care sunt listate 880 de companii cu o capitalizare de 126 miliarde de euro, de şase ori mai mare decât bursa din Bucureşti, şi unde investitorii tranzacţionează zilnic acţiuni de 200 mil. euro, de 20 de ori peste valoarea rulată la Bucureşti.
Discursul preşedintelui a fost ascultat de bancheri de investiţii de la JP Morgan, Goldman Sachs, directori de investiţii ai marilor fonduri de investiţii precum BlackRock, atraşi la Varşovia de dezvoltarea pe care bursa poloneză a cunoscut-o în ultimii ani.
Dezvoltare care acum este ameninţată de finalizarea procesului de privatizări, de planurile de reformare a sistemului de pensii şi de încetinirea economiei. În primul trimestru, economia poloneză a încetinit până la limita stagnării. PIB-ul a crescut cu 0,1% în raport cu cele trei luni anterioare şi cu 0,4% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012, cel mai lent nivel de după primul trimestru din 2009.
Construcţii de autostrăzi cu banii din privatizări şi fonduri europene
Pentru a repune pe roţi economia, guvernul polonez a lansat Programul polonez de investiţii prin care va finanţa cu banii din privatizări un fond de investiţii în infrastructură. Statul va fi acţionar minoritar în acest fond, iar guvernul speră să atragă investitori strategici pentru a construi drumuri, căi ferate şi capacităţi de stocare şi reţele de distribuţie a resurselor din energie. Acest fond va fi folosit şi drept cofinanţare locală pentru a atrage fonduri europene.
„Vrem să creăm un BERD polonez, prin care să activăm fondurile disponibile local şi să umplem golul de finanţare creat de faptul că băncile comerciale nu finanţează proiecte mari care se întind pe o perioadă mai mare de zece ani. În viitor avem în plan să listăm fondul de investiţii la bursă“, a spus Pawel Tamborski, subsecretar de stat la ministerul polonez al trezoreriei. El este unul dintre artizanii programului de privatizări prin bursă din care statul polonez a încasat miliarde de euro şi a contribuit substanţial la dezvoltarea celei mai puternice burse din regiune.
Până în anul 2015 statul are în plan să participe cu cofinanţări de 10 miliarde de euro la acest fond de investiţii. Parte din aceşti bani vor proveni din vânzarea de acţiuni la companiile de stat şi din credite şi garanţii acordate de banca BGK, controlată de stat. Statul mai are de privatizat circa 160 de companii, însă va vinde şi din participaţiile minoritare pe care le deţine la companiile deja listate la bursă pentru a finanţa acest fond de investiţii.
„Anul 2014 este primul an în care banii din privatizări nu vor mai merge la buget, ci vor finanţa fondul de investiţii în infrastructură“, a continuat Tamborski.
În ultimii cinci ani, principalul beneficiar al veniturilor încasate de stat din privatizări a fost Fondul Demografic de Rezervă (cca 35% din venituri de 13,6 miliarde de euro încasate în ultimii cinci ani). Fondul Demografic de Rezervă a fost înfiinţat în 2002 pentru a acoperi deficitul sistemului public de pensii.
Statul vrea să reformeze pensiile private
O altă provocare pentru bursa de la Varşovia este reforma pensiilor private prin care statul ar vrea să preia portofoliul de titluri de stat de 30 miliarde de euro pe care îl deţin fondurile de pensii. Bursa din Polonia nu ar fi ajuns însă lider în Europa Centrală şi de Est fără fondurile de pensii private, care au fost un cumpărător ferm în privatizările făcute de stat prin bursă.
Guvernul condus de Donald Tusk va lua o decizie în această lună cu privire la reformarea pensiilor private. Decizia guvernului va fi crucială şi pentru dezvoltarea viitoare a bursei poloneze, având în vedere că fondurile de pensii private ar putea fi restricţionate să investească doar în acţiuni.
Bursa de la Bucureşti ar vrea un CEO polonez
De dezvoltarea bursei poloneze este atrasă şi Bursa de Valori Bucureşti, un jucător de şase ori mai mic.
Presa poloneză a scris că conducerea bursei de la Bucureşti a purtat discuţii cu Ludwig Sobolewski, fostul preşedinte al bursei poloneze, pentru a-l aduce la Bucureşti în funcţia de director executiv, rămasă liberă din martie după demiterea lui Victor Cionga. Ludwig Sobolewski a fost demis de acţionarii bursei poloneze la începutul acestui an din cauza unui conflict de interese. Sobolewski ar fi încercat să convingă companii listate să finanţeze un film de-al partenerei sale.
Întrebat ce crede despre discuţiile fostului preşedinte cu conducerea bursei de la Bucureşti, Adam Maciejewski, actualul preşedinte, a răspuns:
„Bursa de la Bucureşti este o piaţă mică şi nu cred că îşi poate permite să plătească un CEO de talia lui fostului preşedinte al bursei poloneze. Mai mult, nu cred că o bursă mică se poate dezvolta doar printr-un director executiv.“
Venitul anual pentru un CEO la bursa poloneză poate ajunge la un milion de zloţi (cca 230.000 euro/an, 19.000 euro/lună).
Preşedintele bursei poloneze s-a arătat însă deschis să ofere consultanţă bursei de la Bucureşti pentru a se dezvolta. „Acum bursa de la Bucureşti este o piaţă mică, însă poate după ce se va mai dezvolta ni se poate alătura dacă parteneriatul cu bursa din Viena se concretizează.“
Bursa din Varşovia discută o fuziune cu bursa din Viena, al doilea cel mai mare jucător din regiune. Din fuziunea celor două burse ar rezulta un operator gigantic în regiune cu o capitalizare cumulată de 260 de miliarde de euro. O astfel de mişcare ar face ca viitorul bursei de la Bucureşti să fie şi mai incert, deoarece este greu de crezut că piaţa locală, cu o capitalizare de 23 miliarde de euro şi doar 3-4 companii mai importante, ar putea ieşi vreodată din umbra grupului care s-ar crea din fuziunea Varşovia-Viena pentru a concura pentru capitalul fondurilor străine de investiţii.
Fuziunea va presupune şi unirea cu bursele din Ungaria, Cehia şi Slovenia, operatori controlaţi de bursa de la Viena. Cele două burse au însă modele diferite de dezvoltare, iar încheierea unui parteneriat va lua timp pentru armonizarea structurilor. Bursa austriacă s-a dezvoltat prin achiziţii de operatori mai mici în regiune, în timp ce bursa poloneză a crescut prin privatizări şi fonduri de pensii private cărora guvernul le-a limitat investiţiile pe pieţele externe.
„Ne gândim serios la un parteneriat cu Viena, însă nu avem fixat un deadline cu privire la concretizarea acestor discuţii“, a conchis Tamborski.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 10.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
