Surpriza Azomureş
Săptămâna trecută a debutat pe bursă cu anunţul surpriză al Azomureş potrivit căruia acţionarii turci ai producătorului de îngrăşăminte negociază vânzarea companiei către grupul elveţian Ameropa Holding.
Anunţul a determinat creşterea preţului acţiunilor Azomureş cu 40% în şedinţa de luni, cea mai mare creştere zilnică înregistrată vreodată de o acţiune listată pe piaţa principală a BVB, deci fără a lua în calcul RASDAQ. Raţionamentul investitorilor e simplu: Azomureş a fost în ultimii ani o acţiune subevaluată, în condiţiile în care afacerile şi profiturile companiei au crescut spectaculos, beneficiind de preţurile mai mari la îngrăşăminte. Cu toate astea, creşterea acţiunilor a fost limitată de faptul că acţionariatul e nemodificat de mulţi ani, iar compania nu a mai distribuit dividende de aproape zece ani. În aceste condiţii, o preluare este exact ştirea de care acţiunile Azomureş aveau nevoie ca să explodeze (asta, sau distribuirea de dividende).
Acum investitorii îşi fac următorul calcul: Dacă elveţienii vor prelua indirect Azomureş (pentru că ei nu vor cumpăra acţiuni AZO listate pe bursă ci vor prelua cele două firme prin care turcii controlează 75% din acţiunile AZO), atunci se vor afla în poziţia în care erau kazahii de la KazMunaiGaz în 2007 după ce au preluat grupul Rompetrol. Aceştia au fost obligaţi de CNVM să lanseze ofertă de preluare la Rompetrol Rafinare şi Rompetrol Well Services, cele două firme ale grupului Rompetrol listate la bursă. Deci, precedentul există, iar elveţienii va trebui să facă şi ei ofertă de preluare. În acest caz, preţul de ofertă va fi stabilit cel mai probabil printr-un raport de evaluare, iar principalul reper îl reprezintă valoarea capitalurilor proprii ale Azomureş, care erau la finele lunii iunie de circa 1,71 lei/acţiune. Acesta este preţul minim pe care investitorii se aşteaptă să-l obţină în oferta de preluare, în timp ce acţiunile AZO se tranzacţionau la 0,84 lei, înainte de anunţarea posibilei tranzacţii. Vineri, titlurile AZO au închis la preţul de 1,25 lei.
Dividendele SIF Transilvania
Acţionarii SIF Transilvania (SIF3) au aprobat luni vânzarea participaţiei de 6% deţinută la BCR către Erste. Asta nu e nicio surpriză, iar termenii tranzacţiei (28 mil. euro şi 1% din Erste pentru 6% din BCR) erau cunoscuţi de câteva săptămâni.
Interesant este că SIF Transilvania a decis să vândă tot pachetul în acest an, spre deosebire de celelalte SIF-uri care fac tranzacţia pe bucăţi. Teoretic, se ştia că SIF Transilvania este singura care poate cere aprobarea acţionarilor să vândă tot pachetul anul acesta, însă exista şi posibilitatea ca SIF3 să facă tranzacţia în tranşe pentru a nu încasa toţi banii anul acesta şi pentru a mai avea o rezervă de profit şi pentru anul viitor.
Conducerea SIF Transilvania a dat şi primele indicii în privinţa modului cum vor fi utilizaţi banii încasaţi de pe BCR (suma netă e de circa 90 mil. lei) şi surpriza este că o mare parte ar putea ajunge la acţionari sub formă de dividende.
Exit-ul din BCR va umple cu dividende conturile acţionarilor SIF Transilvania
Ce i-ar putea determina pe şefii SIF3 să fie atât de mărinimoşi, după ce anul acesta nici nu au vrut să audă de propunerea acţionarilor care cereau creşterea dividendelor? Poate că Mihai Fercală şi compania se gândesc la alegerile pentru Consiliul de Administraţie care vor avea loc în 2013. Un dividend mai mare poate fi un mod prin care să-şi atragă susţinerea acţionarilor pentru un nou mandat.
Încă un scandal la SIF Banat-Crişana
Conducerea SIF Banat-Crişana (SIF1) şi-a atras din nou furia investitorilor după ce a decis să suspende drepturile de vot ale unui grup de fonduri de investiţii pe motiv că "au o politică comună în legătură cu SIF Banat-Crişana". Fondurile respective, printre care se numără East Capital, ING, BT, STK şi Broadhurst (nume care cel puţin din punct de vedere formal nu au nicio legătură) sunt clienţi mai vechi ai lui Ioan Cuzman (preşedintele SIF1), după ce au cerut la începutul anului dividende mai mari, iar mai recent au solicitat AGA pentru a discuta listarea BCR.
Cuzman consideră că aceste solicitări indică o acţiune concertată. Însă, CNVM a emis chiar o hotărâre oficială prin care spune că acţionarii care îşi exercită anumite drepturi în raport cu societatea nu acţionează în mod concertat.
La SIF-uri este imposibil să strângi 5% ca să soliciţi AGA sau să ceri dividende fără a te asocia cu alţi acţionari, pentru că niciun acţionar nu poate deţine peste 1%. Astfel, prin interpretările lor, şefii SIF-urilor au reuşit să îngrădească drepturile şi deciziile acţionarilor.
Bineînţeles că toată lumea din piaţă a reacţionat negativ la această nouă provocare a lui Cuzman, iar asociaţia analiştilor financiari (CFA) şi Asociaţia Investitorilor (AIPC) au protestat vehement, adresându-se CNVM, care a intervenit într-un final cerându-i lui Cuzman să-şi revoce decizia iniţială.
Întrebarea este de ce a ales Cuzman să-i provoace din nou pe aceşti acţionari, în condiţiile în care era greu de crezut că aceştia se vor opune vânzării BCR, care era pe ordinea de zi. De altfel, popunerile au fost votate cu majoritate de voturi. O explicaţie ar fi că aceşti acţionari s-ar putea alia din nou anul viitor pentru a cere dividende şi, poate că în 2013 vor încerca să răstoarne conducerea SIF.
Acţionarii SIF Banat-Crişana au aprobat vânzarea acţiunilor BCR către Erste. Ioan Cuzman: Sper să semnăm până pe 14 noiembrie
9 candidaţi la SIF Moldova
O altă surpriză a săptămânii trecute a reprezentat-o lista cu candidaţii înscrişi pentru locul rămas vacant în Consiliul de Administraţie al SIF Moldova. Printre aceştia se numără nume grele precum Mircea Oancea, preşedintele comisiei de supraveghere a pensiilor, Mircea Ursache, fostul preşedinte al AVAS şi Paul Miclăuş, fost vicepreşedinte al CNVM. În cursă s-a înscris şi Lucian Hrebenciuc, fratele lui Viorel Hrebenciuc - unul dintre cei mai influenţi lideri ai PSD.
Ce-i mână pe ei în luptă? Desigur, postul de administrator al SIF2 este foarte bine plătit (între 4.000 şi 10.000 de euro pe lună cu tot cu bonusuri), iar asta e pentru mulţi o miză.
În plus, administrarea activelor de 250 mil. euro ale SIF Moldova, care cuprind participaţii la peste 100 de companii, este un plus în CV-ul oricărui profesionist de pe piaţa de capital şi, nu în ultimul rând, oferă oportunităţi interesante de afaceri.
Din păcate, majoritatea candidaţilor par, cel puţin la prima vedere, exponenţii unor interese politice sau ai unor grupuri de interese care au dominat şi până acum conducerile SIF-urilor. Pe listă se găsesc puţini reprezentanţi ai noii generaţii de specialişti de pe piaţa de capital, adică tocmai acei oameni care ar trebui să aducă un suflu nou la SIF-uri. Mai mult, niciunul dintre administratorii de fonduri de investiţii care reclamă de ani de zile modul în care sunt administrate SIF-urile şi modul în care sunt trataţi de şefii SIF, nu se regăseşte pe lista de candidaţi. Atâta timp cât nu se implică şi nu se înţeleg între ei să se susţină reciproc, nu vor schimba nimic stând pe margine.
Konieczny obligat să aleagă între FP şi BVB
CNVM a hotărât că polonezul Greg Konieczny, cel care administrează din partea Franklin Templeton activele de 3,5 mld. euro ale Fondului Proprietatea, nu mai este compatibil cu funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Practic, acum el este obligat să aleagă dacă dă din mână Fondul Proprietatea pentru a rămâne administrator la bursă.
Interesant este că în mai aceeaşi Comisie l-a avizat pe Konieczny în Consiliul Bursei, fără să i se pară că ar fi incompatibil, iar polonezul are deja un an de când este în consiliu (a fost ales administrator provizioriu după demisia lui Daniel Ţepeş).
Faptul că între timp Franklin Templeton a devenit cel mai mare acţionar al BVB, cu 6% din acţiuni, probabil că nu i-a atras prea mulţi susţinători polonezului. În ultima vreme, Templeton a vândut acţiuni (chiar în pierdere) şi se poate ca Bursa şi CNVM să nu fie străine de această decizie, în condiţiile în care americanii nu au notificat intenţia de a depăşi pragul de 5%.
În cazul în care Greg decide totuşi să rămână la FP, cei de la bursă vor scăpa de o problemă: aceea că la fiecare şedinţă de Consiliu aveau nevoie de translator.
Rezultatele Transgaz
Transgaz a raportat rezultate peste aşteptări în trimestrul al treilea, deşi nu a beneficiat anul acesta de nicio creştere a tarifului. Investitorii îşi pot face deja calcule privind dividendele pe care le vor încasa anul viitor. Analiştii estimează un randament al dividendului de circa 10%.
Profitul BRD
A doua bancă de pe piaţa locală a raportat un profit net de 100 mil. lei în trimestrul al treilea, la nivelul de jos al estimărilor analiştilor. Reacţia investitorilor a fost neutră, acţiunile stagnând vineri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
