La un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, chiar la graniţa României, companiile locale din domeniul construcţiilor resimt încă efectele, care sunt, în linii mari, aceleaşi ca pentru întreaga economie.
„Se împlineşte un an de când producătorii din România experimentează o cursă printre obstacole din cauza războiului din Ucraina. Pentru mediul de business, instabilitatea geopolitică declanşată de război a însemnat lipsa predictibilităţii la nivel macroeconomic, sprijin fiscal acordat arbitrar, creşteri de preţuri la energie, inflaţie galopantă şi mai multă prudenţă în zona de consum. Din fericire, nu asistăm încă la o recesiune în ţara noastră, mai ales datorită unei atitudini echilibrate a mediului românesc de business, care a înţeles la timp că abordarea calmă şi solidară ne va menţine, la nivel regional, într-o zonă de competitivitate economică”, spune Daniel Şologon, CEO al producătorului de materiale de construcţii Cemacon Cluj.
La rândul său, Horaţiu Ţepeş, cel care deţine compania Bilka din Braşov, producătoare de acoperişuri, subliniază că efecte indirecte ale războiului au fost resimţite la nivel local. Printre ele, amplificarea crizei energetice, deteriorarea încrederii în mediul politic şi alte creşteri de preţuri.
„Consider însă că, pe lângă instabilitatea politică şi îngrijorările legate de evoluţia războiului, un impact şi mai mare asupra economiei locale şi a mediului de business l-a avut inflaţia. Acest aspect s-a resimţit şi în consumul în continuă scădere înregistrat în 2022 şi se regăseşte şi în previziunile economice emise pentru 2023 şi implicit în vânzările înregistrate de mediul de business”, spune Horaţiu Ţepeş.
Semnalele inflaţiei erau vizibile încă dinaintea războiului, adaugă el, însă dacă situaţia conflictuală se va încheia, iar inflaţia va fi ţinută sub control, se pot arăta perspective optimiste pentru acest an. Totuşi, precauţia este cea care domină.
„Presiunea nu a dispărut în totalitate, ci doar a scăzut în intensitate. De mai multe luni este vizibilă şi o creştere a costurilor operaţionale din portul Constanţa şi întârzieri din ce în ce mai mari în derularea traficului. Volumul de mărfuri a crescut, iar această încărcare mai mare duce la suprasolicitarea infrastructurii, înseamnă costuri mari şi timp prelungit”, spune Alexandru Stânean, CEO al producătorului de materiale de construcţii TeraPlast Bistriţa.
La un an de război, construcţiile, sector care contribuie cu 7% în economie, au crescut pe volum cu 13% în 2022, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de statistică (INS). Construcţiile nerezidenţiale au crescut cel mai mult, cu aproape 22%, în vreme ce partea de infrastructură (construcţiile inginereşti) a crescut cu 13%.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituţia care emite prognozele pe care guvernul îşi fundamentează bugetul, vede un aport al construcţiilor de 0,4 puncte procentuale la creşterea economică de 4,8% din 2022. De altfel, în afară de servicii, niciun sector nu ar mai fi fost pe plus în economia românească din 2022.
