Odată instalată criza în 2008, aceasta nu a dat peste cap numaipiaţa imobiliară sau pe cea a mobilei, ci tot ce ţine de amenajăriinterioare, categorie în care intră şi parchetul.
Anul trecut, spre exemplu, segmentul parchetului laminat(acoperit cu melamină, o substanţă plastică rezistentă), cel maiimportant din piaţă, s-a ridicat la 13 milioane de metri pătraţi,nivel similar cu cel din 2009, potrivit estimărilor revisteiBusiness Construct, pe baza discuţiilor cu jucătorii.
Faţă de recordul din 2008 însă, când în România s-au vândut 18milioane de metri pătraţi de parchet laminat, piaţa a marcat undeclin de 27%.
Procent semnificativ, care va fi cu greu recuperat, având învedere că economia nu a ieşit complet din recesiune. Reducereaputerii de cumpărare, creşterea şomajului şi pesimismul în rândulcumpărătorilor s-au simţit în piaţa de parchet, care aşteaptăvremuri mai bune.
Dacă se ia un preţ mediu de 50 de lei, ar rezulta că numaipiaţa parchetului laminat, de 13 milioane de metri pătraţi învolum, are o valoare de peste 150 de milioane de euro, astfel căfirmele au pentru ce concura. Acest nivel este generat exclusiv deimporturi, deoarece producătorii locali, câţiva la număr, au ezitatsă se dezvolte pe această nişă.
Separat a mai existat şi varianta importurilor din China careaduce presiune pe preţ şi dă dureri de cap jucătoriloreuropeni.
Aşteaptă vara. Scăderea de pe piaţa parchetului se vede şiîn magazine. Spre exemplu, într-o zi de vineri de la jumătatealunii aprilie, la orele prânzului, timp de mai bine de 20 de minutela raionul de parchet din cadrul unui magazin de bricolaj dinCapitală nu era niciun client.
Probabil că abia în sezonul de vară, când va începe renovarealocuinţelor, se vor dinamiza şi vânzările de parchet. "În fiecarean, startul sezonului de vară aduce cea mai mare cerere, atât de lafamiliile care renovează, cât şi de la companiile de construcţiicare intră într-o nouă etapă de proiect", spune Alin Voicu,director de achiziţii şi logistică al companiei Ambient din Sibiu,firmă cu un rulaj de 104 milioane de euro anul trecut din vânzareaşi distribuţia de materiale de construcţii şi amenajăriinterioare.
Pentru magazinele de bricolaj, parchetul nu aduce vânzări dezeci de procente, însă niciun magazin de profil important nu poatesă nu includă în ofertă acest produs.
În cazul austriecilor de la Baumax, care au o reţea de 14magazine pe piaţa locală, parchetul reprezintă 0,5% din vânzări.Compania, care lucrează cu cinci producători de parchet, a avutanul trecut o cifră de afaceri de 138 mil. euro, astfel căvânzările de parchet s-au ridicat la circa 700.000 de euro.
Alin Voicu, director de achiziţii şi logistică al companieiAmbient din Sibiu: În fiecare an, startul sezonului de vară aducecea mai mare cerere, atât de la familiile care renovează, cât şi dela companiile de construcţii care intră într-o nouă etapă deproiect. Parchetul laminat domină volumic în vânzări şi este ceamai frecventă opţiune a clienţilor. Imediat după aceasta, celstratificat din lemn esenţă tare satisface cerinţe maispeciale.
Scumpiri în ultimul an. Potrivit datelor strânse dinmagazine, preţul unui metru pătrat de parchet începe de 14,99 leişi ajunge la 230 de lei.
Cumpărătorii spun că preţurile au crescut semnificativ înultimul an, iar pe piaţă au început să-şi facă apariţia şi produsemai ieftine, însă de o calitate mai slabă.
"Cred că preţul a crescut cu mai bine de 10% într-un singuran", spune Vasile M., un bărbat de 42 de ani care de mai mult timpse ocupă cu renovări de locuinţe în Câmpina (Prahova), şi care aobservat la rândul său o scădere a cererii pentru renovări. Elspune că în ceea ce priveşte parchetul contează grosimea şiîmbinarea, iar preferinţa consumatorilor pentru parchetul laminateste observată şi de către Alin Voicu de la Ambient.
"Alături de gresie şi faianţă, parchetul reprezintă ocategorie cheie. (...) Parchetul laminat domină volumic în vânzărişi este cea mai frecventă opţiune a clienţilor. Imediat dupăaceasta, parchetul stratificat din lemn esenţă tare satisfacecerinţe mai speciale", a mai spus Voicu.
Ambient lucrează cu mai multe companii din domeniulparchetului, dintre care Egger, Barlinek şi Harro, ultimul fiindadăugat recent în portofoliu.
Principalii jucători. Egger, Kronospan şi Barlinekse numără printre cei mai mari jucători pe piaţa de parchet, caredomină industria. Austriecii de la Kronospan, spre exemplu, nuproduc parchet în România, ci preferă să importe, deşi au pe piaţalocală mai multe unităţi de prelucărare a lemnului.
Grupul austriac este prezent în România cu fabrici în zoneleBraşov, Sebeş şi Constanţa, cea mai mare firmă fiind producătorulde plăci din lemn Kronospan Sebeş.
Pe întreaga piaţă prelucrătoare a lemnului, firma austriacăşi-a bugetat pentru anul acesta o cifră de afaceri de 290 demilioane de euro, cu 90% mai mult comparativ cu 2010.
Portofoliul Kronospan include atât parchet laminat, cât şiparchet HDD (High Definition Design) sau parchet furniruit.Compania nu a precizat la cât se ridică vânzările sale de parchet,însă acestea şi-au menţinut nivelul atât în 2009, cât şi în2010.
Concurenţii Kronospan pe piaţa lemnului, cei de la Egger, auşi ei un portofoliu solid de parchet. Pe site-ul firmei suntenumerate patru colecţii de parchet. Cu o cifră de afaceri de peste90 de milioane de euro în anul 2009 (din activitatea de producţieplăci de la Rădăuţi) şi cu un profit de 4,1 milioane de euro, Eggerlivrează mai bine de jumătate din producţie la export.
Pede altă parte, polonezii de la Barlinek (specializaţi pe pardoseli)au intrat pe piaţa românească în anul 2008, odată cu achiziţiafostului producător Diana Forest din Bacău. La momentul preluării,Diana Forest avea o situaţie dificilă, astfel că din cele treifabrici pe care le avea, una era închisă, iar acţionarii sepregăteau să facă acelaşi lucru şi pentru celalte douăunităţi.Miliardarul polonez Michal Solowow, cel care controleazăBarlinek, a găsit însă că firma românească se potriveşte custrategia sa, astfel că a plătit 23 de milioane de euro pentrucompanie.
Investiţii în producţie. După schimbareanumele în Barlinek România (pe zidurile unităţii de producţie dinBacău însă au rămas urmele literelor Diana Forest), au urmat şiinvestiţiile.
Cele mai recente sunt cele anunţate în dublarea capacităţii deproducţie anul acesta la 500.000 metri pătraţi.
"Plănuim să începem investiţiile în primele luni din anul2011, iar producţia maximă probabil că o vom atinge în al doileatrimestru al anului", a spus Marek Janke, membru al consiliuluidirector al Barlinek.
Mărirea capacităţii de producţie înseamnă de fapt o nouălinie, în care s-au investit 2,3 milioane de euro. Măsura decreştere a producţiei a venit ca răspuns la cererea mai mare înultimele luni ale anului, care ar putea aduce primele semne dereviriment după o perioadă de câţiva ani de criză.
Unii jucători speră chiar la o creştere de două cifre asectorului anul acesta, pe fondul revenirii pieţei de construcţii.Însă această prognoză poate fi pusă sub semnul întrebării, deoareceîn industria de prelucrare a lemnului în ansamblu, oamenii deafaceri se aşteaptă la un recul anul acesta după o evoluţie maibună în 2010.
Gerald Schweighofer, proprietarul firmei HolzindustrieSchweighofer din industria de prelucrare a lemnului, s-a arătatpesimist în ceea ce priveşte evoluţia pieţei în acest an, dar oprimă concluzie se va putea trage abia la vară, când va începesezonul renovărilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
