Constructorii trebuie sa se pregateasca pentru valul de licitatii care va incepe in primavara viitoare si va continua cel putin patru-cinci ani. Statul va deveni una dintre cele mai importante surse de cerere de servicii de constructii, nu atat din bani proprii, cat mai ales via fondurile europene.
Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor a dat recent unda verde depunerii de proiecte pentru infrastructura rutiera locala din tara, valoarea finantarii fiind circa 877 de milioane de euro.
Expertii din minister se asteapta ca proiectele care vor primi finantare sa se concretizeze in 800 de km de drumuri judetene, 400 de km de strazi orasenesti si alti 200 de km de sosele de centura.
Proiectele de infrastructura locala apeleaza la finantarea acordata prin axa prioritara 2 a Programului Operational Regional (POR), contributia statului in total fiind de circa 118,3 milioane euro, restul de 758,3 milioane de euro fiind asigurat de catre Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Primii care asteapta aprobarea proiectelor sunt consultantii, specializati pe mediu sau pe infrastructura, care vor face studiile de fezabilitate si proiectele tehnice care vor fi scoase apoi la licitatie contructorilor.
"Cred ca ordinea 'nerabdarii' fata de aprobarea acestor proiecte este urmatoarea: consultanti, beneficiari si constructori. Este interesant de urmarit ce se va intampla cu piata constructiilor cand vor incepe licitatiile pentru aceste proiecte. Va fi posibil sa inghita piata toate proiectele sau nu?", se intreaba Gabriel Friptu, director in cadrul MDLPL.
Cererea va migra spre zonele defavorizate
Un alt fenomen interesant va fi cel al migratiei "centrului de greutate" al investitiilor dinspre zonele bine dezvoltate, precum Bucurestiul, Clujul, Timisoara sau alte orase importante, spre centrele urbane mai mici. "Acordarea de finantare de catre Uniunea Europeana a fondurilor de dezvoltare regionala se face pe principiul invers proportionalitatii PIB-ului mediu regional, pentru a incuraja o dezvoltare omogena regiunilor de dezvoltare", explica Friptu. In cazul axei prioritare 2 a POR, cel mai bun client, in cazul in care autoritatile locale vor prezenta proiecte fezabile, va deveni astfel regiunea de dezvoltare Nord-Est, care va putea atrage finantari in valoare totala de circa 143 de milioane de euro, urmat de regiunea Sud cu 124,7 milioane de euro.
La proiectele dezvoltate pe baza POR, cu finantare totala de 3,275 miliarde euro, se adauga insa cele de mediu, prin Programul Operational Sectorial Mediu sau de transport, cele ale POS Transporturi, ambele beneficiind de un plafon de 4,9 miliarde de euro. Cele mai mari santiere le va porni probabil Ministerul Transporturilor, care va trebui sa execute coridoarele europene si drumurile nationale. Cumularea de proiecte mici insa, va face din regiunile mai sarace dar cu finantari mai mari clienti foarte importanti.
Unde-s doi puterea de absorbtie creste
Una dintre cele mai mari probleme in asimilarea fondurilor europene, rezultata din experienta unor state precum Polonia, Ungaria si, mai putin Cehia, este dezechilibrul evident intre zonele care au proiecte si cele care nu au. Daca finantarea prioritara pentru regiunile mai putin dezvoltate este una din metodele de evitare a acestor diferente, o alta este dezvoltarea de proiecte in comun de catre administratii locale diferite.
"Autoritatile locale diferite pot crea o Asociatie de Dezvoltare Intracomunitara, care sa fie responsabila pentru dezvoltarea unor proiecte care necesita continuitate intre cele doua sau mai multe parti. Se poate face in acelasi timp un parteneriat clasic intre autoritati diverse ale aceluiasi oras, de tipul o autoritate publica ce pune la dispozitie terenul, proiectul fiind facut de catre consiliul general", a explicat directorul din Ministerul Dezvoltarii.
Acest lucru inseamna ca autoritatile locale vor trebui sa lucreze intr-un ritm asemanator, cel putin in proiectele de interes comun, transfomand astfel doua sau mai multe proiecte mai mici intr-unul singur. Lucrarile vor fi mai usor de licitat, fiind scos pe piata un singur proiect, mai usor de administrat si de finantat.
"Daca merge prost se vede la sfarsit"
Faptul ca in cazul fondurilor europene postaderare monitorizarea proiectelor de catre UE este ex post, dupa cheltuirea propriu-zisa a banilor, inseamna ca in cazul unui esec, autoritatea respectiva nu va primi niciun ban de la Uniunea Europeana, fiind nevoie chiar sa returneze ceea ce a primit. "Din punctul de vedere al beneficiarului, monitorizarea ex ante a fost, practic, o descarcare de gestiune. Acum daca lucrurile functioneaza prost se vede la sfarsit. Principiul de alocare a fondurilor este destul de simplu, tu cheltuiesti, eu (UE) rambursez", spune Friptu.
In cazul finantarii de tip PHARE, de exemplu, pe tot parcursul desfasurarii proiectului, beneficiarul trebuia sa obtina, pentru fiecare etapa in parte, avizul autoritatilor respective. Fondurile postaderare promoveaza insa implicarea si raspunderea directa a beneficiarului, acesta fiind cel care va trebui sa scoata la licitatie proiectul si sa asigure, direct sau indirect, project managementul.
Mai mult decat atat, pe finantarile PHARE se lucra in baza legislatiei europene, proiectele pe fondurile post-aderare sunt dezvoltate dupa legislatia nationala.
Rolul guvernului este minimal la POR
Proiectele dezvoltate de catre autoritatile locale in vederea obtinerii de finantare europeana trebuie depuse la Agentiile Regionale de Dezvoltare. Verificarea si selectia proiectelor se fac de catre doua structuri specializate, Comitetul de Monitorizare (CM) si Comitetul Regional
de Evaluare Strategica si de Corelare (CRESC). Cel din urma este specific numai Programului Operational Regional si este alcatuit in parti egale din reprezentanti ai autoritatilor locale la nivel regional si din reprezentanti ai societatii civile, fie ca este vorba despre mediul academic, sau despre ONG-uri.
"Intr-un fel, faptul ca depindem de proiectele autoritatilor locale este si un avantaj, si un dezavantaj. Avantaj pentru ca vom primi, incontinuu proiecte si se vor face licitatii, deci nu vom avea timpi morti, dezavantaj pentru ca nu ne putem noi implica direct, administratia locala trebuie sa dezvolte proiectele", explica Gabriel Friptu, director in cadrul Ministerului Dezvoltarii.
In cazul POS-urilor de mediu si de, respectiv, transporturi, proiectele au caracter national, ele fiind dezvoltate de catre departamentele abilitate ale respectivei institutii. In cazul Ministerului Transporturilor, de exemplu, Compania Nationala a Drumurilor Nationale si Autostrazilor este cea care dezvolta proiectele pentru obtinerea de finantare pentru ceea ce tine de infrastructura rutiera.
Un alt avantaj este ca tot ceea ce inseamna pregatirea dosarului de proiect, toate actele necesare se fac la nivel local, asigurand astfel o viteza optima de implementare si de ajungere in faza de licitatie.
Un exemplu concludent in acest sens este greutatea cu care CNADNR dezvolta proiectele mari, la nivel national, pentru ca apar diverse lipsuri in documentatie sau in finantare, cea mai mare problema fiind cea a exproprierilor.
Desi exista o repartitie anuala a fondurilor europene, calcularea unei medii anuale de absorbtie este aproape imposibila. Pentru anul acesta, in cazul POR, alocarea este de 330 de milioane euro, care vor fi in cea mai mare masura folositi ca avans pentru proiectele fezabile.
Cele doua comitete, de monitorizare si de evaluare, au rolul de a asigura ministerul ca nu vor ramane "puncte albe" pe harta cu proiecte propuse sau dezvoltate.
"Impartirea destinatiilor de finantare la POS-uri a fost gandita in asa fel incat sa ne putem asigura distributia relativ omogena a proiectelor si, foarte important, continuitatea lor", spune Friptu.
In ceea ce priveste finantarea este evident ca un oras cu venituri mici nu va fi capabil sa sustina un proiect foarte mare, insa aici intervin sursele externe de finantare, fie ca este vorba despre imprumuri, obligatiuni sau alte instrumente de imprumut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
