În Cluj şi Timişoara primăriile reduc cu până la 50% impozitul pe proprietate pentru astfel de construcţii
O clădire verde consumă cu până la 20% mai puţine resurse, atât energetice, cât şi de apă, şi oferă un confort sporit prin soluţii pasive de eficientizare, precum iluminare şi ventilaţie naturale. Clădirile verzi au încă din faza de proiectare în vedere o eficienţă în utilizarea resurselor şi o utilizare sustenabilă a produsului pe întreg ciclul de viaţă al clădirii.
„Elementele luate în considerare când vorbim despre o clădire verde sunt utilizarea eficientă a resurselor, utilizarea corectă şi reducerea consumului de apă şi energie, dar şi confortul chiriaşului, astfel încât acesta să nu fie afectat de aceste reduceri de resurse. Ciclul de viaţă este extrem de important, astfel încât costurile de întreţinere şi de operare pe termen mediu şi lung să fie cât mai reduse. Aceasta de multe ori survine împreună cu o investiţie iniţială un pic mai mare, dar care se amortizează pe perioada de viaţă“, a declarat Răzvan Nica, managing director BuildGreen, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Din punctul de vedere al performanţei energetice, există anumite standarde cu privire la definirea unei clădiri drept „verde“. Nica explică faptul că este o limită maximă de 100 KW pe metru pătrat pe an – iluminat şi climatizare – de energie electrică consumată pentru a putea declara verde clădirea. O clădire de birouri standard consumă în jur de 120-130 KW pe metru pătrat. Eforturile de a deveni o clădire verde nu se limitează la nivelul de energie consumată, există mai multe criterii de performanţă.
„Certificările doresc împingerea standardului de construcţii într-o direcţie superioară. În mod real şi practic în acest moment nu putem construi cu emisii zero. Este nefezabil, pentru că sustenabilitatea implică şi partea financiară. Dacă încercăm să proiectăm şi să executăm o clădire de biroruri care să fie absolut verde, nu ar fi un proiect sustenabil.“
În Cluj şi Timişoara primăriile acordă facilităţi: reducerea cu până la 50% a impozitului pe proprietate dacă clădirea are un certificat de sustenabilitate, care poate fi dat de un orgamism acreditat. Certificările sunt utilizate de proprietarii de clădiri şi ca un reper de calitate.
„Sunt puncte care se adună pentru existenţa facilităţilor pentru biciclişti, parcări dedicate pentru maşini electrice, proximitatea faţă de mijloacele de transport în comun. Cele mai recente clădiri green lansate în România: Oregon Park, Globalworth Tower, The Bridge, sunt la acelaşi nivel de performanţă“, spune Răzvan Nica.
La nivel european, există clădiri care tind spre consum zero, dar sunt clădiri experimentale. În Europa au fost construite mai multe clădiri care au stabilit un trend din punct de vedere al performanţei. Cea mai recentă este The Edge din Amsterdam, sediul Deloitte. Fiecare ocupant, când intră în clădire şi se aşează la un birou, indiferent care, toţi parametrii de confort, precum iluminat sau aer proaspăt, se setează conform istoricului acestuia.
„Nu ar trebui să existe o diferenţă între preţul chiriei între o clădire green şi una normală. Este o investiţie pe termen lung. Contractele de închiriere sunt de la 5-10, chiar 15 ani pentru unele proiecte.“
