"Am vrut sa ne implicam in viata acestei echipe de F1, dar in acelasi timp am vrut ca asta sa ne aduca vizibilitate", spune Andrew Collis, director de sponsorizare la compania Hewlett-Packard (HP).
HP este sponsorul principal al BMW Williams F1, iar logo-ul companiei se bucura de o pozitie privilegiata pe caroseria masinii de curse.
"Formula 1 este un sport de televiziune", spune Peter Windsor, un apropiat al echipei BMW WilliamsF1 si bun prieten al patronului Frank Williams. Peter s-a aflat in aceeasi masina cu Frank in anul 1986, cand automobilul a scapat de sub control si a parasit soseaua. Frank Williams a fost grav ranit si a ramas imobilizat in scaunul cu rotile pentru tot restul vietii.
Intr-adevar, sezonul de Formula 1 dureaza 8 luni pe an, iar cursele sunt urmarite in peste 200 de tari. 160 de milioane de telespectatori privesc, in medie, fiecare Mare Premiu, iar de-a lungul unui an la televiziune sunt transmise in total peste 14.000 de ore despre "Marele Circ".
O asemenea expunere nu putea sa nu fie benefica pentru sponsori. Andrew Collis, director de sponsorizare, spune ca Hewlett-Packard reuseste sa "atinga" 50-80% dintre adulti in pietele cele mai importante pentru companie din intreaga lume, datorita implicarii sale in Formula 1.
Insa pentru a obtine rezultate bune, este nevoie de inventivitate si inovatie. Collis a povestit cat de elaborat a fost procesul in urma caruia s-a decis ca logo-ul de pe lateralele masinii sa nu fie desenat drept, la orizontala, ci inclinat.
"Am incalcat toate regulile companiei cu privire la identitate. Un desen aflat pe o masina care merge cu 300 de kilometri pe ora nu e chiar asa usor de vazut", a spus Andrew Collis. "Insa avem rezultate foarte bune in ceea ce priveste vizibilitatea logo-ului pe masina de Formula 1".
Echipa BMW Williams F1 a castigat 16 titluri mondiale de-a lungul timpului, 9 in clasamentul constructorilor si 7 in cel al pilotilor. Pentru echipa lucreaza aproximativ 500 de oameni. Conducatori sunt celebrul Frank Williams (director, detine 70% din companie) si Patrick Head (director tehnic, are 30% din BMW Williams F1).
Aceste rezultate bune, si mai ales mentinerea lor in timp, se datoreaza si tehnologiei, spune Chris Taylor, IT manager la echipa BMW WilliamsF1. Chris lucreaza cu echipa Williams de 6 ani. El povesteste despre cat de "stufoasa" este infrastructura informatica desfasurata la fiecare cursa, dar si cea de acasa, de la sediul central din Marea Britanie, cele doua retele fiind conectate in permanenta pentru a permite circulatia datelor si analizarea lor in cel mai scurt timp posibil.
"Centrul nervos" al retelei desfasurate in zona circuitului il reprezinta asa-numitul "Race Team Cabinet", spune Chris Taylor. Este vorba de o locatie unde sunt asezate serverele si computerele care stocheaza volumul imens de date cu care opereaza tehnicienii. Afara, in spatele liniei boxelor, se afla parcate 3 camioane imense (dupa calculele mele sumare, fiecare are o inaltime de aproape 4 metri). Acestea sunt conectate la "Cabinet" si la garaj printr-un bridge wireless (legatura radio).
Conexiunile wireless sunt foarte importante pentru buna functionare a programului unei echipe de Formula 1. "Cu cat trebuie sa intindem mai putine cabluri, cu atat economisim mai mult timp", spune Chris Taylor, IT manager al echipei. Reteaua wireless are in prezent o viteza de 11 Mbps, insa tehnicienii testeaza trecerea la 54 Mbps. "Pana la finalul anului probabil o sa reusim sa trecem la 54 Mbps", spune Chris. "Mai avem nevoie de doua sau trei teste".
Cei de la BMW WilliamsF1 lucreaza tot timpul cu laptop-uri si Tablet PC-uri pentru a avea acces la reteaua HP. Unul dintre pilotii echipei, columbianul Juan Pablo-Montoya, consulta cu atentie un laptop instalat in motorhome-ul echipei intre doua sesiuni de antrenamente pentru a vedea timpii reusiti. Nu era prea multumit, se clasase pe locul 6 dupa primele antrenamente, dar spunea ca de-abia incepe sa se obisnuiasca cu schimbarile aduse masinii pentru acest Mare Premiu.
Este relaxat si glumeste. Combinezonul descheiat ii atarna ca o salopeta dezbracata pe jumatate, aproape ca se impiedica in el. Se plimba de colo-colo si ne priveste ca pe un element obisnuit de decor al motorhome-ului. Jurnalistii nu sunt ceva nou pentru el. Montoya nu seamana deloc cu celalalt pilot al echipei, germanul Ralf Schumacher, povesteste Peter Windsor, care ii cunoaste pe amandoi. Ralf este mai organizat, cu un caracter mai "nemtesc". Si totusi, nu e atat de organizat precum fratele sau Michael, spune Windsor. "Daca ai aranjat un interviu cu Michael, poti sa fii sigur ca la ora fixata e acolo. Dar la fel de sigur poti sa fii ca in momentul cand timpul a expirat, s-a ridicat si a plecat", spune el.
Ralf lipseste de la aceasta cursa, fiind accidentat. In locul sau va concura brazilianul de 24 de ani Antonio Pizzonia, care are probabil una din ultimele sanse de a demonstra ca merita sa ramana la Williams si pentru anul viitor, cand si Ralf, si Montoya, se pare ca vor pleca spre alte echipe, spune Peter Windsor.
Insa nu numai viitorul pilotilor ii ingrijoreaza pe componentii unei echipe de Formula 1. Si securitatea datelor informatice este o grija pentru ei, chiar una foarte mare. Intr-o industrie unde informatiile despre reglajul masinilor sunt mai secrete decat amanuntele despre o expeditie NASA, tehnicienii au mult de lucru pentru a asigura confidentialitatea transferului de date.
BMW WilliamsF1 beneficiaza de o tehnologie de criptare a datelor pe 128 de biti, una practic imposibil de spart, explica Chris Taylor. In plus, fiecare tehnician opereaza in sistem numai dupa ce se autentifica cu un numar PIN personal.
Linia boxelor, punctul terminus
Dupa ce am trecut de nenumarate filtre de securitate (la un moment dat purtam la gat vreo patru ecusoane magnetice diferite), am ajuns si in cel mai apropiat punct de circuit, acolo unde simti mirosul de cauciuc ars si pamantul iti trepideaza sub picioare cand masinile se pun in miscare. Suntem la pit-lane, linia boxelor, locul unde patru cauciucuri se schimba in sapte-opt secunde, timp suficient si pentru alimentarea rezervorului cu zeci de litri de combustibil.
Trebuie sa fiu sincer: cockpit-ul in care este asezat pilotul de Formula 1 nu pare deloc foarte comod. Doua centuri de siguranta de cateva ori mai groase decat cele din automobilele de strada, o multime de cabluri intinse pe margini si spatiu pentru picioare suficient cat sa incapi si sa ajungi la pedale, nimic mai mult. Singura piesa cat de cat mai distractiva este volanul. Chiar foarte distractiva, avand in vedere ca multimea de butoane, display-ul electronic si parghiile de unde pilotul schimba vitezele valoreaza, in total, o avere. Un astfel de volan costa mii de lire, spune Chris Taylor. Adica, cam cat, mai exact? il intreb dintr-un reflex, curios sa aflu cate Dacii se pot cumpara in schimbul unui volan, fie el si de Formula 1. Intre 20.000 si 30.000 de lire sterline, imi raspunde. Vazandu-mi privirea oarecum neincrezatoare, vine si explicatia. "Intr-un astfel de volan exista foarte mult R&D (n.r. cercetare si dezvoltare). Masinile noastre nu sunt produse de serie, ca sa investim in prototip si sa ne scoatem banii din vanzari. Noi construim maximum 8 masini pe an, deci avem nevoie de sponsori care sa ne dea acesti bani", spune Taylor.
Motorul unei masini de Formula 1 este si el o mica inventie in sine. Mecanicii nu il montasera inca pe masina in fata careia ma aflam, dar am putut afla cateva amanunte generale despre aceasta piesa, considerata cea mai importanta dintr-o masina F1. Functioneaza la aproximativ 18.000 rotatii pe minut si absoarbe 650 de litri de aer in fiecare secunda. Consumul de carburant este cam de 75 de litri la suta de kilometri. Pentru ca functioneaza la astfel de viteze impresionante, forta aplicata pe pistoane este cam de 9.000 de ori mai puternica decat forta gravitationala. Nu este nimic surprinzator, deci, ca motorul este cel responsabil de majoritatea defectiunilor din timpul curselor.
In timp ce unul dintre tehnicieni imi explica cum functioneaza cutia de viteze (apropo, este automata la schimbarea treptelor in sus, adica pilotul doar accelereaza si vitezele se schimba electronic, dar este manuala la schimbarea catre trepte inferioare), un barbat la vreo 40 de ani, imbracat la costum si cu un laptop in brate, a intrat in stand si a inceput sa se plimbe de la o masina la alta si sa-si conecteze computerul la diverse mufe din cockpit-uri. Mi s-a explicat in soapta ca barbatul respectiv este angajat al FIA (Federatia Internationala de Automobilism, organizatoarea competitiei de Formula 1) si ca are dreptul sa intre in orice stand, sa mearga la orice masina si sa downloadeze orice date doreste, pentru a se asigura ca toti parametrii sunt in limitele acceptate de regulament.
Acest Mare Premiu este mai special decat altele pentru mecanici, spune Peter Windsor. Este prima cursa in care se aplica o noua reglementare tehnica. Fiecare aripa-spate trebuie sa treaca un test pentru a fi omologata: este supusa unei tractiuni de 500 kg/forta, iar deformarea maxima admisa este de 4 milimetri. "Este o cursa foarte importanta din punct de vedere tehnic. Echipele vor vedea daca au facut treaba buna", spune Peter.
"Inainte, trimiteai prietenii la curbe sa te cronometreze"
Inainte de a parasi zona restrictionata, am avut ocazia sa stam de vorba cateva minute cu pilotul de teste al echipei BMW WilliamsF1, spaniolul Marc Gene. Pusi in garda de avertizarea lui Peter Windsor - "Gene este singurul pilot din Formula 1 absolvent de facultate, a terminat Stiinte Politice" - l-am luat la intrebari pe pilotul spaniol.
Mai intai, a povestit cate ceva despre micul computer pe care il avea in mana, un iPaq produs de HP. "Sunt un fan al PDA-urilor. Le folosesc de cand au aparut", a spus Gene, explicand ca functiile care i se par cele mai utile sunt e-mailul, transferul de documente si dictionarul german, pentru ca citeste mereu carti in limba germana. Sunt probabil cel mai bun utilizator al iPaq-ului din toate timpurile", zambeste el.
Inevitabil, am ajuns si la subiectul "computere in Formula 1". L-am intrebat daca isi poate imagina cum se conducea in Formula 1 inainte sa apara calculatoarele.
"Cu computerele te obisnuiesti", spune Gene, care nu pare ingrijorat de ideea de a se afla la volan fara asistenta electronica. "Computerele sunt foarte bune ca sa-ti arate unde castigi si unde pierzi timp. In schimb, nu pot sa-ti spuna ca aici ai virat prea mult sau acolo prea putin", a adaugat el, explicand ca tot pilotul este cel care trebuie sa inteleaga care sunt cauzele rezultatelor mai bune sau mai slabe pe anumite sectiuni de circuit.
Oricum, fara tehnologie totul ar fi mai greu, recunoaste Gene. "Inainte, trimiteai prietenii la curbe ca sa te cronometreze".
Oricat de atotcunoscator ar fi, un computer nu te poate ajuta sa suporti fortele fantastice care pun sub presiune corpul uman in timpul unei curse. Gene conduce aproximativ 500 de kilometri intr-o zi de teste, si are asemenea zile de 100 de ori pe an. "Testele sunt mai obositoare decat cursele", spune el. "Cel mai greu este in prima noapte. Nu neaparat ca ma simt obosit, dar ma dor muschii cand ma trezesc. Mai ales cei ai spatelui si ai gatului". Surprinzator, dar efortul cel mai mare nu se depune in timpul accelerarii si al franarii (desi uneori masina franeaza in cateva secunde de la 300 la 80-90 km/h). Mai greu de suportat sunt curbele, cand forta de inertie iti "ucide" muschii gatului.
Computerul este, totusi, parte integranta din viata unei echipe de Formula 1, conchide Marc Gene. Si el este cu atat mai important pentru protagonistii "Marelui Circ", pilotii.
"In zilele noastre, computerul este prietenul tau. Dar poate sa iti devina si dusman, atunci cand tu esti mai bun si el ii arata colegului de echipa unde trebuie sa fie mai atent ca sa te ajunga".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
