Internetul de mare viteza (broadband) se poate dovedi una dintre cele mai bune afaceri pentru operatorii telecom autohtoni, indica un studiu al companiei israeliene TASC.
Accesul la Internetul de mare viteza este unul dintre elementele importante care despart economic si tehnologic Romania de tarile Uniunii Europene, reiese din studiul TASC, companie specializata in consultanta manageriala si studii de piata in domeniile telecom&media, financiar si infrastructura. TASC isi va deschide in curand un birou in Romania care sa asigure inclusiv expansiunea regionala, dupa cum a declarat ZF Ilan Shory, senior partner TASC. Printre clientii sai internationali se afla companii precum Virgin Mobile, Nokia, Orange, Apax, Bezeq, dar si Playboy TV sau McDonald''s.
Dintre cele 585.000 de conexiuni Internet existente in Romania la mijlocul anului trecut, o treime ( 34%) erau la Internet de mare viteza (broadband), in crestere accentuata (36%) fata de finele lui 2004.
Evident, numarul abonatilor de broadband ramane extrem de scazut: numai 3% dintre locuinte beneficiaza de un astfel de serviciu, fata de o medie in UE de 30% si fata de 23% in Estonia sau 19% in Slovenia.
Totodata, broadband inseamna cu totul altceva in Romania fata de alte tari europene din punctul de vedere al vitezei: daca la noi Internetul de mare viteza este definit la nivelul de 128Kbps, in vestul european viteza minima atinge 512Kbps, dar abonatilor le este oferita in mod obisnuit 1MB pe secunda.
Dincolo de aceasta situatie care nu mira pe nimeni, de ce este important broadband-ul?
Internetul de mare viteza imbunatateste in general mediul economic, pentru ca reduce costurile de productie in sectorul privat, permite dezvoltarea cometului electronic ( mai ales intre companii, B2B) si creste productivitatea muncii.
In sectorul public, asigura mai buna integrare sociala, imbunatateste educatia si serviciile. Nu in ultimul rand, broadband-ul va transforma modul de consum al televiziunii pentru ca permite servicii de TV la cerere ( on-demand) si TV digitala. Toti marii operatori de comunicatii sunt implicati activ in trecerea televiziunii pe suport Internet (IPTV), care nu numai ca aduce o calitate net superioara a transmisiei, dar permite servicii personalizate.
Studiul TASC releva ideea ca dezvoltarea broadband-ului nu se poate face fara existenta unei mase critice de abonati. Cu alte cuvinte, de un numar satisfacator de abonati depind atat dezvoltarea pe mai departe a infrastructurii care sa asigure Internetul broadband, cat si crearea de aplicatii, de continut si de servicii specifice.
Prima conditie pentru ca bariera dintre Romania si tarile din UE sa se reduca este un numar suficient de posesori de computere. In vreme ce in Uniunea Europeana, 62% dintre locuinte beneficiaza de un computer, iar in Polonia 40%, in Romania in doar 15% dintre locuinte gasim un PC.
Si inca o observatie relevanta: chiar daca exista in Romania peste 2 milioane de computere, majoritatea nu se afla in posesia unor utilizatori individuali, ci intra in inventarul companiilor si al sectorului public.
Slaba dotare a romanilor cu PC-uri are o prima explicatie: acestia pur si simplu isi permit cu greu achizitia unui astfel de echipament. In vreme ce un polonez cheltuieste 83% din venitul mediu lunar daca isi cumpara un computer, un roman cu un venit echivalent cu cel mediu national ar trebui sa nu faca nicio cheltuiala timp de doua luni pentru a-si permite un calculator.
Penetrarea accentuata a televiziunii prin cablu si relativ slaba raspandire a telefoniei fixe clasice fac din Romania o exceptie in Europa in ceea ce priveste "calea" prin care se face accesul al broadband: 77% dintre conexiuni sunt pe cablul TV, in vreme ce cele prin DSL (care utilizeaza vechile linii de cupru folosite pentru telefonia fixa) sunt nesemnificative in total. Situatia este total alta in Europa: in UE 81% din conexiunile broadband sunt DSL si numai 17% sunt prin cablu.
Romania sta in schimb mai bine la capitolul "alte modalitati de conectare decat cablul TV si DSL": 21% sunt ocupate de conectari prin fibra optica, wireless, satelit etc. Aceasta situatie arata ca tehnologiile DSL au destul teren de dezvoltare in Romania.
Totodata, merita reamintit ca toate aceste cifre sunt valabile in contextul in care broadband are alt inteles in Romania fata de alte tari, fie si numai pentru ca o parte din conexiunile dial-up sunt trecute la broadband.
TASC vede oportunitati imediate de crestere a broadband-ului in zonele urbane si pe termen lung in zonele rurale. "Penetrarea broadband-ului este foarte slaba in orase, dar acest lucru se datoreaza doar in mica masura lipsei de infrastructura", a declarat Ilan Shory de la TASC. Astfel, exista un potential imediat de crestere de 20% a numarului de abonati casnici la broadband, daca se coroboreaza urmatoarele situatii: la mijlocul anului trecut, doar un sfert dintre locuintele de la orase erau dotate cu computer, dar in privinta infrastructurii de comunicatii lucrurile stau cu mult mai bine pentru ca 75% beneficiau de telefonie fixa, iar 64 erau legate la cablu TV.
Potentialul de dezvoltare al Internetului de mare viteza in orase este relevat si de dezvoltarea retelelor private (de cartier), in numar de 460, si care au peste 130.000 de abonati. Internetul de mare viteza ca oportunitate de afaceri exista si in mediul rural, dar numai pe termen lung, aici cea mai importanta piedica reprezentand-o slaba penetrare a computerelor: doar 3% dintre gospodarii au un astfel de echipament.
Analistii de la TASC vad ca solutie pentru raspandirea Internetului de mare viteza, cu beneficiile economice si sociale aferente, convingerea consumatorilor cu ajutorul unei oferte mixte: un pachet format dintr-un computer ieftin vandut cu un modem instalat si cu un serviciu de acces la broadband, asa cum se intampla in SUA, Israel, Coreea si in unele tari africane.
Astfel, cresc deodata si de la sine si penetrarea PC-urilor, si penetrarea broadband-ului.
Aceasta initiativa trebuie sa fie completata, in opinia celor de la TASC, de scaderea preturilor de acces la Internet (care in Romania raman ridicate daca luam in calcul venitul mediu), precum si de crearea unei varietati de tarife de acces, printr-o combinatie de viteza si restrictii dupa un anumit trafic consumat.
Nu in ultimul rand, lansarea de servicii si produse online, inclusiv planificarea crearii acestora intr-o larga perspectiva de timp, poate asigura dezvoltarea broadband-ului. Un singur exemplu: in tarile occidentale, Internetul de mare viteza a fost propulsat in anii 2000-2003 de dezvoltarea online gaming, instant messaging sau de existenta portalurilor de schimb de materiale multimedia Napster si KaZaa.
Tot in privinta aplicatiilor, studiul remarca faptul ca explozia broadband-ului a avut loc in unele tari in urma aparitiei unor servicii noi: in Coreea si China jocurile online, in Japonia telefonia prin Internet (VoIP), in Franta cele 100 de posturi de televiziune digitala, dublate de videotelefonie, oferite la pachet de France Telecom. In acelasi sens British Telecom si Telephonica ( Spania) au adunat un milion de abonati la televiziune pe Internet in doar sase luni.
victor@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
