Business Hi-Tech

Internetul de mare viteza grabeste transarea subiectului Piraterie

24.11.2004, 00:00 66



In urma cu cateva zile Motion Pictures Association of America (MPAA), o coalitie care reprezinta interesele celor sapte mari studiouri americane de filme, a anuntat o ofensiva anti-piraterie de o virulenta deosebita prin deschiderea de sute de procese penale si civile impotriva persoanelor fizice care schimba ("sharuiesc") copii ilegale ale filmelor prin conexiuni Internet. Acest demers reprezinta o schimbare de 180 de grade fata de atitudinea anterioara a aceleiasi coalitii, atitudine rezervata fata de cea proactiva in acelasi sens a industriei muzicale din ultimii ani.



De ce acum si de ce atat de drastic? Raspunsul este simplu: conexiunile broadband se raspandesc cu repeziciune in lume (unul dintre driverele cresterii fiind migrarea vocii fixe catre IP!) si deci foarte curand un numar semnificativ de case vor avea la dispozitie viteze de download de cel putin 1Mbps. Consecinta directa a cresterii exponentiale a vitezei de transfer este descresterea, tot exponentiala, a timpului necesar descarcarii unui film si, in acelasi timp, cresterea tot exponentiala a utilizatorilor de aplicatii de file-sharing.



Iata deci ca dezvoltarea accelerate a comunicatiilor electronice pe suport IP face ca una dintre marile industrii exportatatoare ale SUA, industria filmului, sa simta acut amenintarea si presiunea la care este supusa de cativa ani industria muzicala mondiala; sa nu uitam ca, deja, in 2005 un download de film va lua probabil in medie tot atata timp cat lua un download de album muzical in 2003.



Noul presedinte al MPAA, Dan Glickman, a anuntat aceasta masura fara precedent ca necesara "inainte ca schimbul ilegal online de filme sa scape de sub control". Desi asociatia a mentionat cifra de $3 miliarde anual ca pierderi in urma piratarii "clasice" prin copierea ilegala de DVD-uri si casete VHS, pentru file-sharing-ul online nu exista estimari oficiale ale pierderilor financiare. Totusi BigChampagne, o firma specializata care supravegheaza aceasta activitate online, lanseaza cifre ametitoare: numai in Octombrie 2004 peste 44 milioane de fisiere, parti de filme, au fost schimbate si peste 1,3 miliarde (!) de fisiere audio se schimbau in fiecare moment dat pe aceste retele. Este clar ca acest fenomen deja a atins cote de neimaginat in urma cu cativa ani si este in mare parte bazat de comoditizarea accesului Internet broadband la nivel global.



Care este nivelul despagubirilor civile care vor fi cerute? Cifrele avansate ar trebui sa puna pe ganduri pe oricare utilizator al deja faimoaselor programe de genul Kazaa, eDonkey si atatea altele: $30.000 pentru fiecare download si $150.000 pentru activitati similare concertate si sistematice.



Aceste cifre denota de fapt si succesul limitat, ca sa nu spunem aproape inexistent, al campaniilor desfasurate in anii trecuti prin mijloace conventionale de comunicare in masa. Nu trebuie uitat ca o faza intermediara a luptei anti-piraterie a constat in inasprirea cadrului legal de pedepsire a activitatilor de inregistrare si apoi vanzare a premierelor cinematografice: sa ne amintim ca multe filme ajung pe DVD-uri pirat si in Romania, direct din salile de proiectie de la Hollywood, cu mult inainte de premiera europeana a lor, ca sa nu mai vorbim de cea romaneasca...



Privind de fapt in perspectiva, efortul actual de limitare a acestor activitati este menit si sa sprijine dezvoltarea unor alternative legale ale download-ului de filme: CinemaNow, Movielink etc., business-uri care inca in stadiul incipient. Din pacate in primul rand limitari tehnologice precum descarcarea exclusiva pe PC-uri si dificultatea redarii pe televizoarele omniprezente intarzie succesul acestor initiative sprijinite de marile studiouri de filme americane. In al doilea rand sa nu uitam inexistenta ofertei de premiere pe aceste canale de distributie, utilizatorii trebuind sa se multumeasca in prezent cu filme care si-au indeplinit deja "stagiul" in cinematografe sau in magazinele de inchiriat DVD-uri sau casete.



Aceste considerente, plus faptul ca in tari ca Statele Unite inca numai 30% din case au o conexiune broadband, duc la situatia ca piratii, mult mai flexibili in a viziona noile filme pe PC-uri, sa fie mult mai interesati de download decat potentialii utilizatori legali, teoteric o masa mult mai mare, care cauta o solutie atat corecta juridic cat si usor abordabila tehnologic (vizionarea pe televizoare de pe medii de stocare citite de aparate deja existente in casa).



Criticii acestei actiuni fara precedent mentioneaza evidentul deja insucces al similarelor actiuni in justitie legate de download-ul de muzica: cu toate despagubirile cerute si obtinute in instanta, activitatile similare nu numai ca nu s-au stopat dar au proliferat cu un ritm continuu crescator. Totusi, nimeni nu este retinut in a condamna drastic aceste furturi de drepturi intelectuale care pot afecta profund, asa cum am mai zis, una dintre marile surse de avutie nationala a Statelor Unite, industria de divertisment.



Este greu de facut o paralela intre cele de mai sus si ceea ce se intampla in Romania, decat poate daca am multiplica de cateva ori procentul schimburilor ilegale de fisiere cu muzica si filme raportate la achizitionarile legale. Sa nu trecem cu vederea un fapt binecunoscut in industria ISP din Romania referitor la constructia asa ziselor "retele de cartier" cu precadere in scopul file-sharing-ului si mult mai putin ca o alternativa de acces "democratic" la Internet. A vorbi de largimi de banda de 10Mbs in retea si o conexiune Internet de 512 Kbps negarantat pentru 100-200 de utilizatori insemna a subantelege existenta in respectiva retea a unor adevarate "mega-biblioteci" online de filme, muzica, jocuri si aplicasii care se impart, folosesc si transmit mai departe in interior fara a plati detinatorilor de drepturi legale nici un fel de remuneratie. Departe de a avea rolul de "democratizare" a accesului la Internet, aceste retele devin astfel de fapt platforme de raspandire a dispretului si ignorarii vadite a drepturilor de proprietate intelectuala, o forma "soft" de criminalitate care insa produce hackerii si crackerii care ne aduc si ne mentin pe locuri fruntase in diverse clasamente negative ale IT-ului mondial.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO