Jurnalul american Boston Globe publica, in urma cu catva timp, o caricatura al carei titlu suna cam asa: "Economistii se intreaba de ce informatica nu a dus la cresterea productivitatii". In imagine, patru angajati instalati in fata propriilor calculatoare erau ocupati fiecare cu altceva.
Unul trimitea un mesaj prin e-mail unei mai vechi cunostinte din facultate, altul isi consulta conturile pe Internet, un al treilea descarca noua versiune a jocului Space Kombat iar ultimul naviga pe un site erotic. Din 1987, castigatorul premiului Nobel pentru economie, Robert Solow, s-a straduit sa identifice relatiile existente intre dezvoltarea industriei informatice si cresterea productivitatii.
Concluzia sa: "Calculatoarele sunt pretutindeni cu exceptia statisticilor referitoare la productivitate".
Avantul rapid al tehnologiilor informationale si comunicarii, incredibilul succes al Internetului au relansat, potrivit opiniei expertilor, dezbaterile asupra contributiei reale a noii economii la dezvoltarea de ansamblu a unei tari.
Specialistii sustin in cvasi-unanimitate ca miracolul prin care trece economia americana la sfarsitul anilor '90 rezolva "paradoxul lui Solow". In prezent, in Statele Unite, calculatoarele se regasesc peste tot, chiar si in statisticile privind productivitatea. Indicatorul a cunoscut o crestere de peste 100% in numai patru ani.
Aproape nimeni nu contesta acum ca informatica este un factor cheie a cresterii economice de dincolo de Atlantic. Informatica a contribuit, conform estimarilor analistilor, cu 1,5% la cresterea anuala a Produsului Intern Brut in Statele Unite.
Cresterea a fost determinata de doua principale parghii. In primul rand, de majorarea cheltuielilor pentru investitii, evolutie favorizata de scaderea pretului materialelor (pretul PC-urilor, spre exemplu, a scazut cu 43% in ultimii doi ani).
In al doilea rand, sectorul informatic ocupa un loc central in economia americana. Dintre primele cinci companii cu cea mai mare capitalizare bursiera pe Wall Street, trei sunt din sectorul IT: Microsoft, Cisco si Intel. Aceasta realitate agita si mai mult dezbaterile in randul economistilor care se intreaba daca nu cumva evolutia productivitatii este datorata numai companiilor din sectorul informatic.
In Europa insa, dezbaterile de acest gen par a fi departe de preocuparile analistilor. Aici primele beneficii ale noii economii mai sunt inca asteptate. Contributia anuala a industriei informatice la cresterea economica nu s-a ridicat la mai mult de 0,3% in Europa, adica de cinci ori mai putin decat in SUA.
Internetul releva cel mai bine intarzierea pe care o are vechiul continent fata de America in acest domeniu. In Statele Unite, numarul calculatoarelor conectate la Internet este de sapte ori mai mare decat in Uniunea Europeana. Numarul de calculatoare la mia de locuitori se ridica la 25,1 in SUA, in timp ce in Japonia cifra este de 4,1, in Germania 3 si 2,7 in Franta.
Cum se explica un astfel de decalaj?
Economistii avanseaza mai multe motive. Pe de o parte ar fi proportia mare pe care o au costurile cu activitatea de cercetare si dezvoltare in PIB. Procentul este de doua ori mai mic in Europa fata de SUA. Pe de alta parte, dezvoltarea sistemelor financiare pe vechiul continent este inca insuficienta, in principal in domeniul capitalului de risc, esential pentru sprijinirea tinerelor companii in gasirea surselor de finantare de care au nevoie. In 1998, valoarea medie a unei tranzactii de acest tip era de 4,7 milioane de dolari peste Atlantic si de 1,1 milioane de dolari in Europa.
Datele subliniaza si capacitatea mare a Statelor Unite de a atrage si de a retine capitalul uman: 50% dintre diplomele de doctorat in matematica si informatica si 58% din diplomele de inginer date de universitatile americane s-au indreptat catre studenti straini. Dintre acesti majoritatea aleg sa ramana in Statele Unite atrasi de speranta de a-si face rapid avere in noua economie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
