Business Hi-Tech

Reacţii dure după ce guvernul Ciucă a anunţat că a blocat crearea de fonduri de investiţii în start-up-uri tech cu bani din PNRR. Marius Ghenea, Catalyst: Pe ministru îl contrazice o lume întreagă. Alexandru Lăpuşan, Zitec: Este o lipsă crasă de viziune. Mihai Guran: Un pas înapoi pentru dezvoltarea sustenabilă a României în secolul 21

Reacţii dure după ce guvernul Ciucă a anunţat că a...

Autor: Adrian Seceleanu

16.03.2023, 11:45 970

Felix Crişan, Netopia Ventures: „Este foarte ciudat că într-o lume în care totul se îndreaptă spre servicii, digitizare şi dematerializare, la noi un ministru crede că HoReCa poate avea o contribuţie mai consistentă decât orice (dar absolut orice) fel de serviciu legat de IT (până şi hulitul outsourcing aduce beneficii mai mari).“

Decizia guvernului Ciucă de a nu permite înfiinţarea cu bani din PNRR a unor noi fonduri de investiţii care să finanţeze companii de tehno­logie ci de a direcţiona banii către firme din alte domenii precum HoReCa, agricultură sau turism reprezintă o eroare strategică majoră, care nu ţine cont de realităţile din economie şi care va avea un impact negativ pe termen lung pentru proiectele locale de IT, consideră unii dintre cei mai mari jucători din ecosistemul local de tehnologie, cu care ZF a discutat în ultimele zile.

Anunţul că guvernul s-a răzgândit şi nu mai susţine înfiinţarea de noi fonduri de capital de risc, din cei 400 de milioane de euro disponibili din PNRR, şi care să investească în IT a venit de la ministrul investiţiilor Marcel Boloş. Într-un interviu pentru publicaţia Startup Café, publicat pe 11 martie, Boloş a declarat că guvernul a decis ca doar „anumite domenii importante pentru România“ să fie sprijinite, respectiv „industria alimentară, industria prelu­cră­toare, toate zonele cu activitate de produc­ţie“ dar nu şi IT-ul şi energia verde. Ministrul a susţinut că decizia a fost luată şi pentru că nu toată lumea din România cu­noaşte IT.

„Vă daţi seama că nu toată lumea cunoaşte do­meniul IT şi nu toată lumea are com­petenţă de domeniul IT, însă cred în con­tinuare că  aceasta este corecta dez­voltare pe care trebuie să o susţinem“, a afir­mat Boloş pentru Startup Cafe. El a con­fir­mat şi că gu­vernul a primit aplicaţii pentru lansarea unor asemenea fonduri, dar ele au fost respinse.

Consultaţi de ZF, reprezentanţii mai multor fonduri locale de investiţii şi managerii unor companii de IT au criticat în termeni duri decizia guvernului Ciucă, susţinând că este vorba de „lipsă de viziune“ care va costa România.

Antreprenorul Alexandru Lăpuşan, care conduce compania locală de IT Zitec, con­si­deră că decizia cabinetului arată „o lipsă crasă de viziune“.

„Unicornii din IT sunt cei cu care ne mândrim, atunci când ei apar, foarte rar, pe meleaguri mioritice, şi îi re­găsim adesea în discursul şi fotografiile poli­ti­cienilor, dar pare că acum  guvernanţii nu îşi doresc şi alţi antreprenori români de succes, nu-şi doresc mai mulţi unicorni în IT sau energie verde.

Trebuie să înţelegem că acest program nu era destinat celor la început de drum, ci startup-urilor care au dovedit deja performanţa. Prin aceste fonduri am fi putut accelera creşterea lor într-o piaţă globală extrem de competitivă.

Asta ar fi adus acest program, ar fi impulsionat startup-uri performante, aici nu vorbim de beneficii pentru IT-işti cum superficial au înţeles unii.

Fiind acum excluse de la finanţare, startup-urile româneşti de IT de succes nu vor putea accesa finanţare la nivelul necesar, sau o să o acceseze din străinătate, acele firme devenind mai puţin „româneşti“ cu fiecare rundă de finanţare. Cu alte cuvinte, nici nu îi sprijinim, ba chiar îi încurajăm „să plece“ prin alte ţări.

Este o lipsă crasă de viziune, ca să nu mai spun că avem şanse maxime să ratăm acest sprijin din zona PNNR. Investitorii privaţi vor să investească acolo unde văd şanse de câştig, nu prea mai crede nimeni în conceptele economiei planificate la centru şi organizate în cincinale.

Românii sunt buni la IT, şi asta se vede în aportul la PIB al industriei, în volumul semnificativ al banilor aduşi în ţară de industrie, în brandurile cu reputaţie globală. Ne dorim cu toţii cât mai multe firme de succes pe plan mondial, aşa că este absolut de neînţeles de ce politicienii doresc să blocheze şi această şansă a României“, a afirmat Alexandru Lăpuşan.

Marius Ghenea, Catalyst: Părerea mea este că există pe de o parte anumite confuzii legate de lipsa de înţelegere a domeniului, care într-adevăr este foarte nou în România (ca să îl completez pe dl. ministru, care spune că nu toţi suntem competenţi în IT, aş spune şi eu că nu toată lumea are competenţe în instrumente financiare sau în particular managementul investiţiilor cu capital de risc)

Marius Ghenea, managing partner pentru fondul de investiţii Catalyst România, care a început să investească în start-up-uri tech locale încă din 2012, contribuind decisiv la formarea industriei locale, s-a declarat în primul rând surprins de excluderea IT-ului din lista de investiţii permise. „Cu privire la declaraţiile ministrului Boloş, eu am crezut că acest program este deja susţinut de la bun început de Guvernul României şi nu am văzut nicăieri o astfel de excludere legată de investiţii în domeniul IT. Din câte cunosc, excluderile din astfel de programe finanţate parţial sau integral cu bani publici sunt legate în general de afaceri cu arme, jocuri de noroc şi altele asemenea, care nu intră în orizontul de investiţii de tip capital de risc.“

IT-ul este esenţial pentru dezvoltarea României, a continuat Ghenea, aducând în susţinerea afirmaţiei sale date privind ponderea acestui sector în economie. „Părerea mea este că IT-ul este esenţial pentru dezvoltarea României, fiind de altfel deja unul dintre cei mai mari contribuitori la PIB-ul naţional. Mai mult, România este a doua ţară din Europa (da, de sus în jos, nu invers!) în ceea ce priveşte ponderea sectorului IT în PIB-ul naţional, depăşită numai de Irlanda (din motive artificiale de tax-haven pentru Big Tech-ul american, care îşi înregistrează veniturile europene în Irlanda: Google, Facebook, etc.).“

În acest context, decizia cabinetului este o eroare, a spus Marius Ghenea: „Cred că dacă ne uităm la această performanţă extraordinară a României, nici nu prea mai trebuie făcute cine ştie ce studii ex-ante cu privire la oportunitatea continuării investiţiilor de capital de risc în zona IT, este un no-brainer. Dl. Ministru spune, dacă este corectă preluarea acelei declaraţii, că IT-ul nu mai are nevoie de investiţii, pentru că s-ar putea descurca şi pe cont propriu, dar îl contrazice efectiv o lume întreagă, în condiţiile în care, peste tot în lume, investiţiile de capital de risc merg în majoritate către proiecte de IT/tehnologie, pe locurile doi şi trei ca procente din investiţiile VC globale situându-se proiectele de tip clean/green (inclusiv cleantech) şi life-science (inclusiv bio-tech). Sigur că dacă vorbim despre investiţii late-stage/buyout, acolo sunt multe alte industrii şi verticale de interes şi/sau de perspectivă, dar pentru structura acestui program de equity-financing din România prin PNRR, majoritatea investiţiilor vor fi mai curând early-stage / growth-capital. Părerea mea este că există pe de o parte anumite confuzii legate de lipsa de înţelegere a domeniului, care într-adevăr este foarte nou în România (ca să îl completez pe dl. ministru, care spune că nu toţi suntem competenţi în IT, aş spune şi eu că nu toată lumea are competenţe în instrumente financiare sau în particular managementul investiţiilor cu capital de risc) şi pe de altă parte, sunt şi mesaje politice legate de anumite verticale şi politici publice pe care Guvernul vrea să le promoveze, ceea ce nu e rău. Ceea ce nu ar fi bine ar fi că încă o dată, ca de multe ori în trecut, să schimbăm regulile în timpul jocului şi să generăm o confuzie pentru toţi stakeholders, de la fund managerii care aplică la proiect până la cei din Guvern şi FEI care trebuie să lucreze la implementarea programelor şi până la multele companii şi proiecte din România care ar putea cu adevărat folosi acest bani, ceea ce ar contribui la dezvoltarea economică mai rapidă a României, pentru că acesta este de fapt obiectivul nostru comun, nu-i aşa?“.

Marius Ghenea a ţinut să precizeze şi că nu este unul dintre cei care au aplicat pentru fonduri din PNRR. „În primul rând, încep prin a spune că noi, la Catalyst, nu avem vreo aplicaţie în curs pentru acest program REFoF (Recovery Equity Fund of Funds) care este parte din PNRR, în primul rând pentru că am lansat recent al doilea fond Catalyst, aşa cum ştii, deci suntem încă în faza de început a perioadei de investiţii iniţiale. Astfel, nu avem foarte multe informaţii, în afara de cele comunicate public de FEI şi de Guvernul României.“

Felix Crişan, Netopia: rar am întâlnit o lipsă de viziune mai mare la cineva cu rang de ministru

Felix Crişan, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali din industria de tehnologie, care este cofondator al fondului Netopia Ventures, dar şi al platformei Ronin, printre altele, a criticat, de asemenea, decizia Guvernului. „Este foarte ciudat că într-o lume în care totul se îndreaptă spre servicii, digitizare şi dematerializare (vezi mai jos despre cum au evoluat seviciile în general în economiile avansate - din care o parte din ce în ce mai mare legate de IT), la noi un ministru crede că HoReCa poate avea contribuţie mai consistentă decât orice (dar absolut orice) fel de serviciu legat de IT (până şi hulitul outsourcing aduce beneficii mai mari). Creşterea productivităţii care vine din digitizare (datorată IT-ului, ce să vezi) nu poate fi comparată cu orice beneficii ar aduce „agricultura, industria alimentară sau construcţiile“. Parcă văd nickname-ul de <<Ospătarii Europei>> asignat românilor în urma acestor tipuri de decizii. Oricum sunt tare curios ce-ar zice dacă ipotetic ar fi aplicat un fond care vrea să facă doar agritech (aplicare directă a unuia dintre cele 3 domenii dorite, deşi cu un flavor de tech). Ca un sumar al acelui interviu - rar am întâlnit o lipsă de viziune mai mare la cineva cu rang de ministru, rar am văzut o incapacitate aşa mare de a calcula şi efecte de ordin secundar, terţiar etc.“, acuză Felix Crişan.

Manager de fond de investiţii: "România are în curte câteva companii globale importante, construite fără aportul statului, care dovedesc că putem să fim parte din viitor. În lipsa unui plan mai amplu, programul acesta era un pas foarte bun"

Un alt manager de fond de investiţii, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a criticat, de asemenea, decizia. „Sigur, poate că a investi 400 de milioane de euro în startup-uri prin fonduri de venture capital nu este cea mai optimă variantă de a dezvolta industria asta, pentru că ministrul reclamă impactul bugetar (sau lipsa lui). Însă să ne întoarcem la vechile himere, turismul şi agricultura, este greu de înţeles. Până una alta, România are în curte câteva companii globale importante, construite fără aportul statului, care dovedesc că putem să fim parte din viitor. În lipsa unui plan mai amplu, programul acesta era un pas foarte bun“, a spus el.

Reprezentant fond de investiţii: "Din păcate vedem că sunt realizate în special proiecte cu STS şi SRI, iar susţinerea promisă pentru start-up-uri este doar la nivel de vorbe "

Un alt reprezentant al unui fond local de investiţii a adus în discuţie, de asemenea sub protecţia anonimatului, ceea ce el a numit „ipocrizia“ Guvernului Ciucă, ca pe de o parte să facă audienţă cu un proiect de IT livrat de un start-up tech şi pe de alta decizia de a bloca apariţia de fonduri care să ajute exact aceste start-up-uri. „Este o decizie care arată ipocrizia Guvernului. Pe de o parte îşi face campanii de imagine cu proiecte de IT, şi acelea discutabile – vorbesc de consilierul fals ION – livrate gratuit de start-up-uri, şi pe de alta, deşi promite susţinere, îşi retrage pe ascuns suportul pentru apariţia de noi fonduri de investiţii orientate către segmentul de tehnologie. Este adevărat că istoric PNL este partidul care a tras pe dreapta IT&C-ul, desfiinţând ministerul şi făcându-l departament la transporturi, dar noul suflu – din păcate mai ales mediatic adus de noul ministru Sebastian Burduja a indus multă lume în eroare. Din păcate vedem că în mandatul noului ministru sunt realizate în special proiecte cu STS şi SRI, dar nu sunt lansate iniţiative majore cu sectorul privat, iar susţinerea promisă pentru start-up-uri este doar la nivel de vorbe“, a încheiat reprezentantul fondului.

Mihai Guran: Sunt extrem de curios dacă astfel de decizii ale Guvernului nostru sunt fundamentate pe studii, cine a făcut aceste studii, şi dacă s-a luat în calcul că astfel de decizii pot bloca dezvoltarea segmentului IT&C sau încetini dezvoltarea acestuia pe viitor în România

Mihai Guran - unul dintre cei mai cunoscuţi investitori angel şi consultanţi pentru start-up-uri - critică la rândul său decizia, subliniind faptul că ea vine în contradicţie cu anunţurile făcute anterior de aceeaşi echipă guvernamentală.

“Am văzut în spaţiul public, în ultimul an, multiple mesaje pe tema fondurilor PNRR, care ar fi urmat să susţină puternic şi industria de tehnologie, activităţile de cercetare-dezvoltare şi digitalizarea României, cu prioritate pentru digitalizarea serviciilor publice.

În pofida acestor mesaje, am constatat dintr-un interviu publicat săptămâna trecută că priorităţile României sunt complet diferite faţă de cele pre-anunţate, respectiv susţinerea agriculturii şi a producţiei industriale. Mai mult, cele mai multe proiecte anunţate se referă la proiecte mari, guvernamentale, de tipul celor care au mai existat şi în trecut şi care au avut rezultate de multe ori contestabile (sisteme rămase fără mentenanţă, erori care le blochează, fluxuri de informaţii neintegrate între diverse instituţii, demonstraţii publice nereuşite ale unor proiecte ridicole etc).

Am mai reţinut din aceste informaţii că se interzice explicit ca fondurile PNRR pentru fonduri de tip equity să finanţeze firmele de tehnologie, deşi există deja mai multe aplicaţii, fonduri de tip equity care au activităţi şi rezultate, care susţin prin diverse programe un ecosistem care funcţionează, cu numeroase exemple de succes.

Aceste companii de succes (zeci în acest moment) se internaţionalizează în ritm accelerat şi ar putea contribui la echilibrarea balanţei de plăţi, precum contribuie deja la o creşterea în bine a imaginii României în lume. Cea mai mare parte a dezvoltării finanţate cu capital de risc este făcută însă cu fonduri externe. Aceste fonduri sunt atât private, cât şi publice, prin finanţări directe prin programe centrale ale Uniunii Europene, programe care susţin la nivel strategic reducerea decalajului european faţă de firmele americane de tehnologie.

Din păcate însă, în special datorită lipsei de legislaţie suficient de dezvoltată în România, cea mai mare parte a firmelor de tehnologie cu finanţări semnificative externe sunt nevoite să îşi mute sediile centrale în afara, în special în Statele Unite sau în Marea Britanie, acolo unde sunt încurajate cel mai puternic astfel de investiţii şi unde găsesc mai multe fonduri şi legislaţie corespunzătoare.

Sunt extrem de curios dacă astfel de decizii ale Guvernului nostru sunt fundamentate pe studii, cine a făcut aceste studii, şi dacă s-a luat în calcul că astfel de decizii pot bloca dezvoltarea segmentului IT&C sau încetini dezvoltarea acestuia pe viitor în România.”

Mihai Guran îi cheamă pe jucătorii relevanţi din industrie să protesteze împotriva anunţului, pentru a convinge Guvernul să revină asupra deciziei. “Văd acest tip de anunţuri ca un pas înapoi pentru dezvoltarea sustenabilă a României în secolul 21, un semnal total nepotrivit, dar doresc să îmi exprim în continuare speranţa unei reveniri asupra acestei decizii, aşa cum am mai văzut. În acest sens, consider că toţi cei interesaţi pot face presiuni prin mesaje publice, dar mă gândesc şi la susţinerea Uniunii Europene, care de multe ori are o viziune clară pe termen lung pentru Europa, la care şi România va trebui să adere în cele din urmă.”

Marius Ghenea, Catalyst: Nici nu prea mai trebuie făcute cine ştie ce studii ex-ante cu privire la oportunitatea continuării investiţiilor de capital de risc în zona IT, este un no-brainer.

 

Alexandru Lăpuşan, Zitec: Pare că acum, guvernanţii nu îşi doresc şi alţi antreprenori români de succes, nu-şi doresc mai mulţi unicorni în IT sau energie verde.

Felix Crişan, Netopia: Creşterea productivităţii care vine din digitizare (datorată IT-ului, ce să vezi) nu poate fi comparată cu orice beneficii ar aduce agricultura, industria alimentară sau construcţiile.

 

Mihai Guran: Văd acest tip de anunţuri ca un pas înapoi pentru dezvoltarea sustenabilă a României în secolul 21

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO