Desi foarte multi internauti lauda extraordinara putere pe care o detine o sursa de informatii libera cum este enciclopedia online Wikipedia, care poate fi citita si completata de oricine, pana acum nu s-a acordat prea multa atentie adevaratului pericol care insoteste acest fenomen: dezinformarea.
Conform mult-laudatei enciclopedii online Wikipedia, cea mai mare din istoria omenirii, un anumit John Seigenthaler are 78 de ani si este fostul redactor-sef al ziarului american The Tennessean. Insa cata incredere se poate acorda acestei informatii, precum si tuturor celorlalte date care apar in paginile Wikipedia?
Aceasta a fost intrebarea pe care si-a adresat-o chiar John Seigenthaler in persoana, atunci cand si-a citit propria biografie pe Wikipedia. In pagina respectiva aparea, la un moment dat, un comentariu: "Despre Seigenthaler s-a crezut, pentru un timp, ca a fost direct implicat in asasinarea celor doi frati Kennedy, John si Bobby. Insa nu s-a descoperit niciodata vreo dovada in acest sens".
Seigenthaler a ramas socat citind acest comentariu, pentru ca informatia nu era altceva decat o bazaconie, scrie The New York Times. Dupa o scurta ancheta proprie, a descoperit ca articolul se afla pe site de cel putin cateva luni si ca, probabil, unii internauti au preluat-o si au distribuit-o mai departe, prin link-uri pe site-urile lor, in universul Internetului.
Iar autorul comentariului este un utilizator neinregistrat al enciclopediei, ceea ce inseamna ca nu i se cunoaste identitatea.
Seigenthaler, care are intr-adevar 78 de ani si a condus in trecut ziarul The Tennessean, a fost in anii ''60 asistentul presedintelui Robert F. Kennedy. Dupa asasinarea acestuia, a fost unul dintre cei care i-au transportat sicriul la inmormantare si, mai tarziu, a scris o carte prin care il omagia pe fostul presedinte: "An honorable proffesion: A tribute to Robert F. Kennedy".
Infuriat de articolul publicat pe Wikipedia, Seigenthaler a incercat sa afle identitatea celui care l-a publicat. Wikipedia nu l-a putut ajuta decat cu adresa de IP a computerului de unde a fost trimis materialul (adresa numerica unica pentru fiecare computer conectat la Internet), care a fost identificata ca apartinand furnizorului de Internet BellSouth. Compania a refuzat insa sa dezvaluie identitatea clientului care a operat de la acea adresa, sustinand ca numai in urma emiterii unei hotarari judecatoresti ar putea face acest lucru.
Atunci, Seigenthaler a decis ca nu are rost sa alerge prin tribunale. In schimb, saptamana trecuta el a publicat un editorial in USA Today, in care afirma ca experienta sa personala l-a convins de faptul ca Wikipedia este un site "plin de erori si iresponsabil".
Acest caz a provocat o dezbatere la nivel mondial, preluata rapid de presa internationala, despre valoarea si responsabilitatea informatiilor publicate pe Wikipedia, ba chiar, generalizand, despre calitatea informatiilor publicate online, scrie The New York Times.
Wikipedia este un fel de "creier colectiv", un depozit al cunostintelor umanitatii, care se gaseste pe diverse servere raspandite in intreaga lume. Enciclopedia poate fi imbogatita cu articole de oricine are un computer conectat la Internet, care vrea sa distribuie informatii despre un anumit subiect. Sute de mii de oameni au publicat deja articole pe acest site. Iar metoda prin care autorii site-ului se asigura (sau incearca sa se asigure) ca nu exista greseli in articole este verificarea continua a celor mai noi informatii publicate, prin intermediul unei echipe de voluntari care creste de la zi la zi, dar si cu ajutorul utilizatorilor care observa, in timp ce citesc, eventuale erori.
Proiectul Wikipedia a debutat in anul 2001, fiind opera americanului Jimmy Wales, in varsta de 39 de ani. El a spus ca scopul principal este punerea in practica a "visului Internetului", si anume, acela de a pune in comun cat mai mult din informatiile importante pentru omenire. Wikipedia este editata de organizatia nonprofit Wikimedia Foundation, care dispune de un buget anual de 800.000 de dolari (aproximativ 650.000 de euro), bani proveniti in mare parte din donatii, iar oficialii companiei au precizat ca nu vor accepta sa afiseze reclame pe site.
Si, conform statisticilor, a fost un succes remarcabil, scrie The New York Times. Wikipedia este acum cea mai mare enciclopedie din istoria lumii. Cititorii sai vizualizeaza aproximativ 2,5 miliarde de pagini pe luna, parcurgand peste 1.000 de articole, redactate in 82 de limbi.
Baza de date contine aproape 2 milioane de articole si creste cu aproximativ 7% pe luna. Conform lui Wales, traficul de date catre site-ul sau se dubleaza la fiecare patru luni.
Iar in aprilie, Wikipedia s-a clasat pe locul al doilea, alaturi de editia online a CNN News, dupa numarul de utilizatori care au apelat la informatii despre noul Papa Benedict.
Totusi, o intrebare ramane. Exista toate aceste informatii pe Internet - dar cate din ele sunt intr-adevar de incredere?
Dincolo de credibilitate, se ridica si problema responsabilitatii. Exemplul lui Seigenthaler este graitor. Desi a fost calomniat, a descoperit ca "biograful" lui este anonim. Intervievat pe aceasta tema, creatorul Wikipedia, Jimmy Wales, a spus ca si el se afla "in aceeasi barca". "Avem probleme in mod constant cu oameni care comit abuzuri pe site-urile noastre."
Totusi, spune el, se fac eforturi pentru ca Wikipedia sa devina mai putin vulnerabila din acest punct de vedere. In prezent se lucreaza la un sistem de notare a articolelor, care le-ar permite cititorilor, dar si unui numar redus de specialisti proprii, sa acorde calificative articolelor. Sistemul, care ar putea fi lansat in ianuarie, va scoate in evidenta punctele tari si punctele slabe ale enciclopediei si poate va ajuta si la intelegerea unui mod de lucru care sa inlature si mai mult problemele de credibilitate.
O alta noutate adusa de acest sistem ar putea fi interzicerea publicarii de articole de catre utilizatori neinregistrati, a mai spus Wales. Insa adevarata problema este aceea a volumului urias de informatii noi care sunt publicate, a precizat creatorul Wikipedia. Echipele de voluntari nu au timpul fizic necesar pentru a revedea in timp util tot ceea ce se publica.
Problema publicarii de date false nu este insa atat de mare pe cat pare, spun alti experti. Lawrence Lessig, profesor de drept la Stanford si specialist in legile care reglementeaza Internetul, spune ca, in ciuda parerii generale, calomnia distribuita online este usor de identificat, iar vinovatii pot fi adusi in fata tribunalului. Motivul? Aproape orice informatie publicata online poate fi urmarita, in sens invers, pana se da de urma celui care a "aruncat-o" primul in spatiul virtual. Iar hotararile judecatoresti in favoarea divulgarii identitatii vinovatilor nu sunt chiar asa de greu de sustinut, spune Lessig.
"Oamenii vor fi calomniati intotdeauna. Dar asa functioneaza libera exprimare. Ganditi-va cum functioneaza zvonurile sau defaimarile. Pur si simplu se raspandesc. Nu ai cum sa le opresti, si cu asta basta. Wikipedia nu este imuna la genul acesta de intamplari, in schimb este, spre deosebire de alte canale de comunicare, mai usor de tinut sub control", sustine specialistul american.
Nici John Seigenthaler, a carui onoare a fost afectata in biografia publicata online, nu respinge pana la capat ideea utilitatii unor astfel de enciclopedii.
"Traim intr-un univers al noilor tehnologii, in care avem posibilitati fenomenale de comunicare si cercetare la nivel global, insa acest univers este din pacate populat si de voluntari vandali cu ale lor condeie otravite".
mihai.musatoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
