Patru sute de milioane de europeni privati de electricitate, cu transportul feroviar blocat, aeroporturi inchise, marile orase paralizate. Greva generala transeuropeana a provocat un haos imens in toata Europa, scrie Le Figaro. Nu mai putin de 20 de milioane de manifestanti, in total, au defilat pe strazile din marile capitale " Social-fiction? In zilele noastre, cu siguranta. In viitor, cine stie...
"Aparitia unei contra-puteri sindicale care sa lupte cu fortele economice de integrare europeana", acesta era cuvantul de ordine de la Confederatia europeana a sindicatelor (CES), la crearea sa, in 1973. Pana de curand, actiunile confederatiei erau axate, in mare masura, pe activitatea de lobby. De-abia in 1997 primul val de contestare "a la francaise" a aparut si s-a extins la nivel european. Anul acesta, Renault a decis sa-si inchida fabrica de la Vilvorde, din Belgia.
"Acolo s-a nascut intr-adevar procesul general de euromanifestare", spune Guy Juquel, responsabilul departamentului european de la CGT. "Mobilizarea sindicatelor din intreaga Europa a condus la peste 30.000 de manifestanti la Bruxelles. A fost, fara indoiala ceva nou pentru confederatia sindicala, care adopta mai degraba strategia presiunii la nivelul institutiilor", continua Juquel.
De aici, si pana la a lua in considerare o crestere la nivel european a mecanismelor de mobilizare "a la francaise", este o distanta, deoarece culturile sindicale difera de la o societate la alta.
"Se disting zone largi in interiorul carora salariatii nu vor sa reactioneze in aceeasi directie", spune Joseph Thouvenel, secretar general adjunct al CFTC, responsabil de problemele europene.
Exista, pe de o parte, modelul nordic, unde relatiile sociale sunt calme, fara probleme si conflictele aproape inexistente.
De aceeasi parte, modelul german se caraterizeaza prin calitatile sale contractuale. Sindicatele incurajeaza si acorda un prim loc negocierii, chiar si daca nici recirgerea la manifestatii nu este exclusa. Cultura anglo-saxona se caraterizeaza, pe de alta parte, prin viziunea liberala despre economie, pe care o impart atat patronatul cat si sindicatele. In final, toata aceasta lume economica se pune de acord, atata timp cat finalitatea negocierilor se refera la rentabilitate.
Si apoi, exista lumea latina si varful sau de lance - Franta.
Intr-o logica foarte asimilabila "luptelor de clasa", ea se caracterizeaza prin raporturi sociale tensionate, iar confruntarea reprezinta singura modalitate de negociere. Acestor patru culturi sindicale "istorice" , trebuie adaugate acum acelea ale celor zece membri noi ai Uniunii Europene. Majoritatea foste state comuniste, acestea descopera notiunea de negociere cu patronatul si sunt in curs de construire a modelului sindical propriu, dupa exemplele mentionate, aplicate unui stat aflat in permanenta schimbare structurala.
Pe scurt, nu este neaparat usor de a face sa coexiste toate aceste practici sindicale in sanul unei Europe dominata puternic de economia de piata. Cativa vad, totusi, cum aceste culturi se imbina in mod progresiv.
"Peste tot in Europa formele de actiune sindicala converg", spune Guy Juquel. "Sindicalismul britanic vede, in cadrul acestui sindicalism european, un mijloc de recastigare a terenului pierdut in etapa Margaret Thatcher. Sindicalismul german observa cu invidie modelul contestatar francez, si asa mai departe", continua acesta.
Ramane doar de armonizat barierele lingvistice pentru a accelera aceste apropieri intre sindicatele din tarile europene. Atata timp cat ele nu exista, asa cum se intampla intre Franta si Belgia, sau sunt reduse, ca in zonele frontaliere, sindicatele europene reusesc sa dezvolte o activitate mult mai aproape de preocuparile salariatilor, care se poate manifesta in luarile de pozitie de la nivelul CES.
CFTC a dezvoltat, de asemenea, un parteneriat cu sindicatul Munca Elvetia. Un membru francez al centralei crestine din Elvetia devine automat memebru al sindicatului elvetian si are aceleasi beneficii, administrative, de exemplu, ca si omologii sai elvetieni.
Toate sindicatele incearca sa dezvolte aceste practici.Dupa explicatia data de Joseph Thouvenal: "Constiinta europeana este pe punctul de a se naste in mintea salariatilor care vad clar ca anumite hotarari au o influenta directa asupra dreptului de munca".
Pe scurt, construirea sindicalismului european intra intr-o faza de accelerare. Contactele devin din ce in ce mai numeroase, ca, de altfel, si initiativele comune. Cu o provocare de scos la iveala, rezumata de Guy Juquel: "Depasirea culturilor noastre sindicale pentru a face sindicalismul european mai eficace, mai rapid si mai reactiv."
Sindicatele franceze, vazute de omologii din Uniune
Europenii observa cu atentie evolutiile sindicalismului francez.
"Avem aceeasi maniera de a ne confrunta cu problemele economice, sociale si legate de organizarea pietii de munca, bineinteles, respectand traditiile si nota locala", spune Luigi Cal, responsabil internationl al CISL, a doua confederatie sindicala din Italia, cu 2,5 milioane de membri. De precizat ca CISL este apropiata de CFDT. Aceeasi voce si din partea CGIL (confederatia italiana cel mai mult legata de stanga, cu 5,5 milioane de membri, dintre care jumatate pensionari) care estimeaza ca reforma pensiilor ar fi meritat "o adevarata mobilizare europeana" . Italia a facut deja o reforma inca din 1995: legea votata la inceputul verii de Parlamentul italian, si puternic contestata de sindicate, nu are ca scop decat stabilirea catorva aspecte.
Referindu-se la saptamana de lucru de 35 de ore, sindicatele italiene nu au aderat niciodata la reforma lui Mrtine Aubry. "Acordurile care conduc piata de munca sunt rezultatul liberei intelegeri intre partenerii sociali, sindicate si patronat". De altfel, pentru Giacomo Barbieri, responsabil al biroului international al CGIL, excesul de interventionism legislativ francez este "greu de inteles pentru noi. Noi suntem mai aproape de traditia sindicala germana".
In Spania, sindicalismul francez este bine primit. Daca i se recunoaste o mare capacitate de a mobiliza muncitorii in decursul unui conflict, i se admira si influenta asupra guvernelor. "Sindicatele franceze stiu sa se faca ascultate si sa faca fata politicienilor", spune Javier Doz, secretar cu politica internationala al Comisiones Obreras (CCOO), cel mai mare sindicat spaniol.
"Spre deosebire de Spania, unde in aproape 40 de ani de dictatura franchista sindicalismul a fost pus 'la pastrare", sindicatele franceze au jucat un rol activ in aceste ultime decenii in evolutia societatii muncii", continua Doz.
O alta forta a sindicatelor franceze recunoscuta de spanioli este capacitatea lor de a include in luptele sau manifestatiile lor angajati care nu fac neaparat parte din sindicat. "Mesajele pe care le adreseaza sunt universale si se refera la toti angajatii", spune Doz.
Britanicii observa si ei forta sindicalismului francez. Anii cand la conducerea guvernului se afla Margaret Thatcher au slabit mult sindicatele din Marea Britanie. Totusi, in Franta, in ciuda numarului mic de membri, sindicatele reusesc sa convinga pe rand patronatele si guvernul. "Sunt absolut fascinat! Franta este singurul stat din lume unde sindicate atat de slabe la nivel de membri se bucura de o putere atat de mare. Si, in plus, patronatele le respecta...", spune fostul lider al unui mare centru sindical britanic.
Pentru Bert Thierron, responsabil al departamentului international la IG Metal, raportul de forte este complet diferit in Franta. Spre deosebire de Germania, aici negocierile sunt deseori foarte dificile. Explicatia se gaseste, dupa el, in pluralismul sindical, "un veritabil handicap" pentru Franta. Ei sunt in concurenta unii cu altii si guvernul trebuie sa joace rolul de arbitru. Dar ceea ce este cel mai grav, este ca sunt incapabili sa se aseze la masa pentru a pune la punct niste revendicari comune. Astfel, fiecare va negocia pe cont propriu".
Totusi, afirma sindicalistul, "dorinta de negociere exista la nivelul sindicatelor" germane. Ceea ce nu se intampla in Franta, unde, desi unele sindicate au evoluat, "anumiti membri raman inca fideli strategiei conflictuale", spune Thierron.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
